„Din greşeli se învaţă“ – de acest lucru începe să se convingă şi lumea cercetării medicale, într-o perioadă în care preocuparea pentru factorul de impact al revistelor şi numărul de citări al articolelor face ca doar studiile reuşite să iasă la iveală. Despre publicaţiile ce recunosc importanţa împărtăşirii eşecurilor, aflăm în articolul dnei dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, laJurnalul unui medic cosmopolit.

 "> Erori şi rezultate ştiinţifice contradictorii - Viața Medicală
Cultură

Erori şi rezultate ştiinţifice contradictorii

Erori şi rezultate ştiinţifice contradictorii

„Din greşeli se învaţă“ – de acest lucru începe să se convingă şi lumea cercetării medicale, într-o perioadă în care preocuparea pentru factorul de impact al revistelor şi numărul de citări al articolelor face ca doar studiile reuşite să iasă la iveală. Despre publicaţiile ce recunosc importanţa împărtăşirii eşecurilor, aflăm în articolul dnei dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, laJurnalul unui medic cosmopolit.

 

     Succesul cercetătorilor şi universitarilor se măsoară, printre altele, şi prin cuantumul publicaţiilor de succes, adică articole apărute în reviste cu impact important şi intensiv citate. „Imboldul“ de a publica articole ştiinţifice pentru a co­res­punde normelor universitare şi goana după citări a ajuns să stăpânească lumea ştiinţifică şi universitară medicală. A fi citat este noua formă de dependenţă şi se spune că sunt cercetători şi universitari care, în fiecare dimineaţă, înainte să îşi înceapă activitatea zilnică, îşi verifică pe net indicele h (Hirsch, după numele naturalistului care l-a gândit).
     Revistele medicale publică, într-o succesiune rapidă, studii şi experimente care mai de care mai… esenţiale pentru progresul medicinii şi biologiei, aproape toate cu rezultate, concluzii şi sugestii favorabile, numai bune de pus în practică. În acelaşi timp, redacţiile resping destule articole relevante, deoarece se aşteaptă ca ele să nu fie citate prea des şi ar contribui, în acest fel, la degradarea factorului de impact al revistei.
     De regulă, revistele medicale publică în special rezultatele de succes, bune pentru creşterea prestigiului ştiinţific al autorilor. De obicei, aceştia nu doresc să îşi facă ştiute nereuşitele şi să investească timp sau alte resurse – punerea în formatul cerut, procedura de trimitere, scrisori de însoţire etc. – pentru a transforma un material cu rezultate nefavorabile într-un articol care să fie respins înainte să ajungă la revizori.
     De menţionat că mai multe reviste bine cotate au şi rubrici de genul Lessons learned, în care apar materiale despre dificultăţile întâlnite în derularea studiilor ştiinţifice. Din 2005, unele reviste solicită autorilor de trialuri să se înregistreze obligatoriu şi să publice de la început protocolul de cercetare, ca o condiţie pentru a putea trimite spre publicare rezultate ulterioare.
     În ultimii ani s-au acumulat suficiente date despre cercetări nereuşite, cu rezultate contradictorii, controversate sau negative, în care s-au investit timp, bani şi efort. Rapoartele acestor studii dispar, de obicei, în arhive şi rămân, în mare parte, necunoscute, la fel şi ipotezele inovative şi îndrăzneţe care au stat la baza lor şi care, în teorie, ar fi putut să fie viabile, dar până la urmă se dovedesc greşite.
     Din necesitatea de a putea împărtăşi nereuşitele şi de a învăţa din aceste idei bune de arhivat, au apărut reviste medicale orientate către erorile şi rezultatele contradictorii ale studiilor biomedicale. În prezent, există pe net câteva astfel de reviste, cum ar fi: Journal of Negative Results in Biomedicine, Journal of Pharmaceutical Negative Results şi, în curând, Journal of Errology (prescurtat JoE). Revistele care publică „rebuturile“ cercetărilor ştiinţifice îi încurajează, în acelaşi timp, pe autori să publice şi părţile nevăzute ale studiilor de cercetare de succes deja publicate: ipoteze de început false, probleme consumatoare de timp şi resurse, erori cu seturi de date şi alte experimente care nu au fost publicate în lucrarea finală. Aceste reviste au proceduri de peer-reviewing, reguli de trimitere a materialelor mai simplificate şi flexibile comparativ cu revistele consacrate şi acceptă şi materiale sub formă de rapoarte sau comunicări scurte.
            Revistele despre „erori“ oferă o platformă de publicare pentru generaţiile de cercetători care şi-au irosit timpul fără să poată demonstra o ipoteză sau produce un articol cu rezultate pozitive, dar şi oricui doreşte să împărtăşească altora un eşec profesional. Pe viitor, ele ar putea juca un rol important în sporirea calităţii studiilor ştiinţifice şi în reducerea fraudelor din dorinţa de a publica numai cercetări de succes în reviste bine cotate. Oricum, interesul arătat de lumea ştiinţifică şi universitară este în creştere şi, probabil pentru a-şi proteja prestigiul, unii se întreabă dacă în aceste reviste s-ar putea publica şi materiale semnate… anonim.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe