Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Endodrinologie cu surprize

Viața Medicală
Dr. Dan PEREŢIANU marţi, 17 martie 2015
   Harrison’s Principles of Internal Medicine de la McGraw-Hill este un must printre cărţile din biblioteca unui student la medicină sau a unui medic începător. Cei de la McGraw-Hill au avut ideea de a prelua capitolele de endocrinologie, de a le dezvolta şi de a scoate o carte separată, cu autorii din Harrison. A rezultat un masiv volum Harrison’s Endocrinology. Cei care doresc să se specializeze în endocrinologie vor găsi în acest material tot ce le este necesar. De aceea, Harrison – Endocrinologie este cel mai bun material pentru un student la medicină doritor să se pregătească în domeniul fiziopatologiei şi biochimiei hormonilor, la fel cum este un bun material pentru un începător rezident în endocrinologie.
   Dar nu numai. Iar aici apare noutatea pentru publicul românesc. În accepţiunea americană a endocrinologiei, endocrinologia clasică românească (tiroidă, hipofiză, suprarenale) înseamnă doar 155 de pagini din 640, adică un singur capitol. Celelalte patru capitole tratează subiecte ce nu par a ţine de specialitatea noastră, dar care sunt, de fapt, cea mai pură endocrinologie: reproducerea, diabetul zaharat, obezitatea şi tulburările metabolismului lipidic, osteoporoza şi bolile înrudite. Volumul mai include şi un capitol integrativ de boli endocrine multiple.
   Autorii au dorit să realizeze un material cu mare impact didactic. De aceea, cartea conţine un vast tabel cu valorile analizelor compuşilor care apar în cuprinsul ei: hormoni, anticorpi, molecule ce apar în metabolismele intermediare (glucoză, acid lactic, lipoproteine, proteine etc.). De asemenea, găsim şi un capitol de prezentări de cazuri, cu întrebări şi răspunsuri: 88 de situaţii descrise, care trebuie citite şi chiar învăţate.
   Harrison – Endocrinologie ne arată că trebuie să ne schimbăm perspectiva asupra acestei specialităţi: cea mai importantă boală endocrină este diabetul zaharat, cu numeroasele sale forme. Este boala cu prevalenţa cea mai mare. Volumul ne arată că boala nu este „metabolică“, ci endocrină: ea are în centrul patogeniei un hormon – insulina. Lipsa insulinei conduce la diabet zaharat de tip 1. Lipsa acţiunii insulinei (cu tot cortegiul fiziopatologic şi biochimic special identificat în ultimii 20 de ani) tot la diabet zaharat duce, de tip 2.
   Dar, poate mai „surprinzător“ decât faptul că diabetul este cea mai răspândită boală endocrină, este capitolul despre osteoporoză. Volumul ne arată că osteoporoza este şi ea o boală endocrină. Fie că este „postmenopauză“, prin lipsa hormonilor estrogeni, fie că este „a bărbatului foarte în vârstă“, prin lipsa androgenilor, fie că este prin „administrare exogenă de glucocorticoizi“, ca medicamente ce susţin viaţa în multe situaţii clinice de boli autoimune, osteoporoza are la bază patogenii ce implică hormoni. Osteoporoza devine, dintr-o boală „reumatologică“, apanajul endocrinologiei. De altfel, parte din tratament este format din hormoni: fie ei estrogeni de menopauză, fie chiar parathormon – cel mai eficace tratament de reconstrucţie a osului existent azi (atenţie, nu şi cel mai eficient). Capitolul scoate în evidenţă toate progresele terapeutice în osteoporoză.
   Partea dedicată reproducerii scoate în evidenţă leziunile ovarului şi ale testiculelor, cu accent asupra problemelor clinice curente: ovare polichistice (boală endocrină şi nu ginecologică); a nu se uita recomandările de diagnostic ecografic, devenite criterii la Rotterdam. Ca noutate, este abordată şi problema disfuncţiei erectile şi a disfuncţiilor sexuale feminine. Nu trebuie uitat faptul că afecţiunile descrise sunt mai ales vasculare (apanajul cardiologiei?), dar că back-groundul în care are loc dezvoltarea vasodilataţiei specifice sexuale este condiţionat hormonal: testosteronul, estradiolul, gonadotropii, prolactina, somatotropul sunt hormonii ce trebuie cercetaţi în astfel de situaţii, atât la bărbaţi, cât şi la femei.
   Partea dedicată tulburărilor endocrine multiple cuprinde trei capitole despre: tumorile endocrine gastrointestinale, tumorile endocrine multiple (MEN) şi endocrinologia paraneoplazică (până acum apanajul oncologilor).
   Materialul are şi unele puncte mai slabe: nu abordează unitar fiziopatologia şi definirea bolilor endocrine. De exemplu, la capitolul despre tiroidă, se afirmă că „tirotoxicoza“ înseamnă hiperfuncţia hormonilor tiroidieni (ceea ce nu este), în contrapondere cu „hipertiroidismul“, care ar însemna hiperfuncţia glandei tiroide (ceea ce iar nu este), în timp ce la capitolul despre corticosuprarenală, hipercortizolism înseamnă hiperfuncţia hormonului (ceea ce este adevărat), nu neapărat a glandei, pentru că există „hipercortizolism iatrogen“ sau „exogen“ (corect explicat).
   Abordarea fiziopatologică americană face ca materialul să considere obezitatea o boală endocrină. Cred că este o poziţie forţată. Obezitatea nu este o boală endocrină, ci una cu răsunet endocrin. În obezitate, insulina îşi modifică acţiunile prin down-regulation, nu este cauza obezităţii (cu mica excepţie a insulinomului). TSH creşte, dar fenomenul este secundar, căci nu există hipotiroidism în obezitate. Obezitatea este o boală complexă, în care se produce alterarea set-point-ului hipotalamic, în condiţiile în care fenomenul poate apărea legat de alte situaţii clinice (boli genetice) sau doar de vârstă. Datele din interiorul capitolului sunt clar prezentate sub acest aspect; cu toate acestea, definiţiile lasă de dorit.
   Impresia generală este că manualul prezintă excepţional de analitic datele de biologie şi medicină moderne, mai ales cele moleculare, dar încadrarea principială în fiziopatologie nu este punctul forte al endocrinologiei de tip Harrison. Punctul forte al acestui material este didacticismul. Toată cartea este presărată de tabele integrative uşor de înţeles, figuri care descriu algoritmul de diagnostic şi tratament al numeroaselor boli prezentate.
   De un real interes didactic este algoritmul de comportament în faţa unui nodul tiroidian. Ce este mai bine de făcut: operaţie sau puncţie? Este important a face scintigrafie în cazul nodulilor tiroidieni sau numai ecografie? Algoritmul pentru evaluarea hipertiroidismului (americanii spun tirotoxicoză, deşi niciun toxic nu a fost ingerat!) este la fel de interesant şi de didactic.
   Algoritmul de evaluare a ginecomastiei este extrem de util pentru că, înainte de orice investigaţie traumatizantă (ca de exemplu, mamografia), este important a determina dacă există vreo cauză de deficit androgenic. Ginecomastia este apanajul endocrinologiei în peste 99% din cazuri. Oncologia nu are ce căuta aici!
   Iată, pe scurt, câteva motive pentru care Harrison – Endocrinologie este un volum foarte atractiv.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC