Newsflash
Cultură

Diversa non adversa

de Elena SOLUNCA - iun. 6 2013
Diversa non adversa
   Punerea împreună a unor comunicări susţinute de acad. Răzvan Theodorescu de-a lungul anilor şi aşezarea lor sub titlul semnificativ Cele două Europe oferă şansa unei profunde cunoaşteri şi înţelegeri a istoriei bătrânului continent din perspectiva mereu deschisă a cuvintelor lui Paul Valéry: „Europa este, în realitate, o mică peninsulă a continentului asiatic“. Analizând cu acribia îndelung exersată a cercetătorului îndrăgostit de obiectul investigaţiilor sale istoria celor două Europe, cu forme specifice de evoluţie socială, politică, economică, spirituală, distinsul istoric propune ipoteză „verosimilă şi atractivă“, care, totuşi, ar putea contraria pe nu puţini. Se spune cu limpezime: „Europa viitorului va fi din nou divizată după acest moment de iluzorie unitate. Absolut iluzorie, pentru că Europa consumeristă a Apusului şi Europa ideocratică a Răsăritului sunt realităţi tangibile de fiecare zi, într-o comunitate unde zona monedei euro cunoaşte o criză fără precedent (…), unde spaţiul Schengen devine restrictiv pentru raţiuni aparent bine întemeiate“. Aşa fiind, cum va fi Europa viitorului? Pentru un răspuns lămuritor, e folositor să investigăm cu multă atenţie trecutul mai îndepărtat şi mai apropiat. Desigur, Europa va exista, „dar sub forma regiunilor“, un „continent al tradiţiilor umaniste, cel al unor mari descoperiri, un superb teritoriu al nostalgicilor instalaţi în anumite tradiţii“. Afirmaţiile sunt de natură să trezească interes pentru oricare cititor, optimist sau pesimist, cu atât mai mult cu cât vin din partea unei personalităţi de un cert prestigiu academic, recunoscută pentru studiile aprofundate dedicate acestei teme. Existenţa celor două Europe aflate într-o relaţie de complementaritate s-a ivit şi evoluat de-a lungul secolelor şi este descrisă printr-o analiză de mare fineţe, ce ţine seama de mai multe criterii – etnice, economice, religioase – cu vocaţia unor mari şi revigoratoare sinteze. Sunt conturate, am spune, două etosuri, două tipuri de mentalitate incompatibile cu nivelarea globalizantă indusă de tehnologie şi de standardele unei economii care a reuşit performanţa de a duce într-o criză fără precedent cu tendinţă de permanentizare. O atenţie aparte este acordată sud-estului european şi, fireşte, românilor, fapt pus în evidenţă şi de titlurile celor două secţiuni – „Europa cea mare şi noi“ şi „Noi în Europa şi acasă“.
   Cu o subtilă abilitate de îmblânzire a erudiţiei, Răzvan Theodorescu începe cu „preistoria“, cu sfârşitul Imperiului Roman, constatând că, odată cu triumful creştinismului din sec. IV ca religie unică, a început „divorţul spiritual între Răsăritul roman şi Apusul roman“. Desigur, aşa este, însă nu trebuie nicicum uitat că „Europa s-a născut la poalele Acropolei ateniene, în inima răsăritului balcanic“, după cum nu se cuvine nici a-i supradimensiona importanţa. Paginile care urmează descriu, cu un elegant simţ al amănuntelor semnificative dezvăluitoare de semnificaţii, momente importante din istorie acestei părţi a Europei în capitole cu titluri programatice: „«Renaşterea iluzorie» a Europei de sud-est“; „Europa sud-orientală şi Europa Centrală: evoluţia unor concepte geopolitice“ sau „Solidaritate şi antagonism în sud-estul european. O evoluţie contradictorie“. De la Herder am moştenit ideea că istoria nu este decât o geografie în mişcare şi, asumându-şi-o, Răzvan Theodorescu survolează diferite spaţii ale sud-estului european, preferându-le prin timp şi luminând fascinanta dinamică a diversităţilor care l-au condus la teza „coridoarelor culturale“, de notorietate şi în afara comunităţii ştiinţifice. Sunt „coridoare“ pe care au circulat „bunuri culturale, idei inovaţii, oşteni, erudiţi, tot atâţi fermenţi de civilizaţie…“. Aceste „dru­muri ale credinţei şi drumuri ale negoţului“ circumscriu o forma mentis caracterizată de un anume fel de toleranţă, cu ale sale bune şi rele, la care se adaugă, pe la sfârşitul secolului al XVI-lea, un fel de exod spiritual, „al ciprioţilor – ierarhi, călugări, cronicari, minia­turişti – dincolo de Dunăre, în ţările române, care aveau să cunoască, astfel, o mare înflorire a elenismului mediteranean la poalele Carpaţilor“. În această preumblare culturală şi spirituală, care asimilează paradoxul şi-l pune la lucru, începe a se configura „o paradigmă a toleranţei şi a bogăţiei“. Teza „coridoarelor culturale“ ale Europei de sud-est şi-a dovedit rodnicia, fiind folosită în mai multe domenii, până şi în spaţiul politic, ceea ce îl face pe Răzvan Theodorescu să afirme, cu îndreptăţire, că „fără o gândire nuanţată a savanţilor, acţiunile echilibrate ale politicienilor sunt de neconceput“, dacă „există încredere şi bună-credinţă“. În acest simfonism al nuanţelor, nu surprinde ultimul capitol: „«Supravieţuirile» Un capitol de artă, de la Focillon la Baltrusaitis“, o interesantă ilustrare a ideii lui Focillon, după care supravieţuirea ţine de acel „timp încetinit (…) unde trecutul este contemporan prezentului“.
   A doua secţiune, „Noi în Europa şi acasă“, în acelaşi spirit sine ira et studio, se deschide cu un capitol dedicat „primei modernităţi a românilor şi genezei unei mentalităţi tranzacţionale“, ce defineşte un punct de vedere personal în discuţia mereu actuală despre identitatea noastră. Ceea ce aduce nou acest punct de vedere ţine tocmai de considerarea românilor ca aparţinători ai Europei în care s-au format într-un dialog continuu „cu o altă Europă, către care privesc“. Aceste idei au fost reţinute şi integrate pe un itinerar mai complex de Mircea Maliţa în lucrarea „Strategii de supravieţuire în istoria poporului român. Cuminţenia pământului“. Reamintim că „paradoxul“ tranzacţionalismului, propriu „unei vieţi mereu ameninţate“, este recuperat fertil în ideea „măsurii“ ca dimensiune principală a mentalului românesc. Poate că această „măsură“ e consecinţa felului nostru de a fi la întâlnirea-destin între cele două Europe – una în care ne-am plăsmuit ca popor şi a doua către care privim, scrutând parcă viitorul. Avem de-a face cu o concepţie proprie construită laborios pe o impresionantă documentare într-o hermeneutică a „tranziţiei“ ca proces istoric, delimitat ferm de tranzac­ţionismul meschin, de jongleria mai mult sau mai puţin abilă a argumentelor în favoarea unor teze părti­nitoare. Erudiţia cople­şitoare, care ar putea induce cititorului un soi de intoxicaţie, este înmlădiată de modulaţii simfonice ce conferă lecturii o certă atractivitate intelectuală, secondată de una estetică. Răzvan Theodorescu con­firmă astfel un mai vechi adagio, după care „Ade­vărul este pretutindeni, dar nu-l găseşte decât cel care îl caută“ şi apoi ni-l arată. Interesant cum diversitatea nu lunecă spre rătăcire, ci este însetată de unitate, pe care aproape o creează. Astfel se pot citi capitole ca „Două nartexuri din Ţara Românească (secolele XIV–XVI)“, „Episcopi şi ctitori în Vâlcea secolului al XVIII-lea“, „Rusia şi ruşii în cronici populare de la 1800“ sau „Eminescu şi «victima» sa Carada“ şi nu numai. Parcurgându-le, înţelegem mai bine cum a fost posibil ca, bunăoară, Ştefan Lupaşcu să elaboreze o logică a terţiului inclus, iar Constantin Noica o logică a lui Hermes, opusă logicii lui Ares.
   Întreagă această impresionată bogăţie de cunoştinţe şi idei are o miză simplă – trebuie să cunoaştem această Europă „cât mai bine şi cât mai nuanţat, pentru a ne accepta în cele din urmă pe noi înşine“, ca bun început pentru trăinicia unui viitor stând sub deviza diversa non adversa.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe