La Paris, în Palais du Luxembourg (fost, pe
rând, reşedinţă Mariei de Medicis pe vremea lui Richelieu, închisoare pe
vremea Revoluţiei cea hotărâtă să instaureze egalitatea între cetăţeni cu tăişul ghilotinei, întru libertate şi fraternitate, sediu al Consulatului, al Directoratului, al Senatului, al Camerei Pairilor şi, din 1958, sediu al Senatului Republicii Franceze), a avut loc sâmbătă, 14 mai a.c., sesiunea Academiei Central-Europene de Ştiinţe, Litere şi Arte (ACESLA) de primire de noi membri.
Semnalăm cu bucurie că, pe lângă mari
personalităţi ale ştiinţelor medicale româneşti care sunt deja membri ai
amintitei academii (acad. Leon Dănăilă, conf. dr. Vlad Naicu, prof. dr.
Corneliu Zaharia, prof. dr. Gheorghe Burnei), anul acesta, la secţiunea
Litere a fost primită dna Paula Romanescu – poetă, traducătoare în/din limba franceză şi română, titulară a rubricii Arte frumoase. Semnalăm, deopotrivă, primirea în ACESLA a sculptoriţei Ana Rus, despre a cărei creaţie am consemnat de-a lungul ultimilor ani.
Se cuvine să amintim că din ACESLA fac parte şi renumitul poet „al negritudinii“ Frédéric Titinga- Pacéré,
voce distinctă în literatura francofonă, propus pentru Premiul Nobel pe
anul 2012 şi, respectiv, celebrisimul profesor emerit în drept
constituţional Bernard Chantebout – eminenţa cenuşie a
legislaţiei franceze. Într-o astfel de companie, reprezentanţii României
se plasează în primele rânduri între ţările Europei Centrale prin
importanta zestre ştiinţifică, artistică şi literară adusă în lumea
francofonă şi nu numai.
Doar nu întâmplător purtătorul de Sigiliu al Academiei Central-Europene – le Chancelier – este tot un român: profesor în drept Dumitru Florescu,
o autoritate intelectuală de primă mărime. Despre români a se mai vorbi
şi astfel în Europa noastră cea de toate graiurile şi nuanţele, iată un
demers la care subscriem cu îndreptăţită mândrie.
