Newsflash
Cultură

Depresia, prin sufletul unui psiholog

de Dr. Maria DRAGOTĂ - apr. 25 2014
Depresia, prin sufletul unui psiholog
Miercuri, 2 aprilie, mult după-amiază, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu se anunţa un eveniment interesant: Mircea Cărtărescu, Corina Şuteu, Vlad Stroescu şi Lidia Bodea aveau să discute despre cartea Demonul amiezii. O anatomie a depresiei, de Andrew Solomon. Eram curioasă, de ce acest titlu? Am căutat şi am aflat că dintre Părinţii pustiei, primul care a identificat „demonul amiezii“ cu moleşeala ca patimă sufletească a fost Evagrie Ponticul, care a văzut, ca şi Sf. Ioan Casian apoi, în akedia manifestarea unui diavol periculos ce îi atacă pe monahi de pe la al patrulea până la la optulea ceas al zilei.
Dar cine este Andrew Solomon? Născut în 1963, şi-a făcut studiile la Yale şi Cambridge, este doctor în psihologie şi scrie literatură de factură politică, psihologică, culturală şi de ficţiune. Publică regulat în The New Yorker, The New York Times Magazine, Artforum, Travel and Leisure ş.a. o diversificată sferă de subiecte despre depresie, artiştii sovietici, renaş­terea culturală afgană, politica libiană etc. Cartea sa The Noonday Demon: An Atlas of Depression, tradusă acum în româneşte de Dana Ligia Ilin şi apărută la Editura Humanitas, a câştigat Premiul Naţional al Cărţii în 2001, un an mai târziu a figurat printre finalistele pentru Premiul Pulitzer, fiind inclusă în lista publicaţiei The Times a celor mai bune o sută de cărţi ale deceniului.
Am găsit pe internet o conferinţă recentă a sa, despre depresie, în care spunea: „Am învăţat, din propria mea depresie, cât de puternică poate să fie o emoţie, cum se poate ca ea să fie mai reală decât faptele şi am învăţat că acea experienţă mi-a dat posibilitatea să simt emoţia pozitivă într-un mod mai intens şi mai concentrat. Opusul depresiei nu este fericirea, ci vitalitatea. În zilele acestea viaţa mea are energie, chiar şi în zilele în care sunt trist. Cred că deşi am urât faptul că eram deprimat şi nu mi-ar plăcea deloc să fiu iar deprimat, am găsit totuşi o cale de a-mi iubi depresia. O iubesc pentru că m-a forţat să caut şi să mă agăţ de bucurie. O iubesc pentru că în fiecare zi iau decizii uneori vitejeşti, iar alteori împotriva raţiunii de moment, pentru a rămâne aproape de motivele de a trăi. Cred că am astfel privilegiul unei mari bucurii“. Pregătită sufleteşte de-acum, m-am prezentat la întâlnirea – indirectă, dar oricum fascinantă – cu autorul.
Lidia Bodea, director editorial la Humanitas, a recomandat celor prezenţi acest bestseller ce face o sinteză a 2.500 de ani de căutare a răspunsului, de înţelegere a melancoliei, depresiei, tristeţii, „demonului amiezii“. Subtitlul trimite la o lucrare clasică, „Anatomia melancoliei“, de Robert Burton. Cartea, care nu se poate citi cu ochiul rece al celui care doreşte informaţie, este de o generozitate extremă, cuprinzând informaţii din filosofie, antropologie, sociologie, istoria medicinii. Putem spune că citim nu una, ci douăsprezece cărţi, căci fiecare capitol poate fi o carte în sine, unitar în discurs, dar structurat, cu o geometrie calculată, atentă, ce conferă siguranţă întregului. Vorbitoarea a decelat patru tipuri de conţinut: de sinteză bibliografică; de cercetări personale – timp de cinci ani, în Cambodgia, Groenlanda, Senegal etc.; educativ, nu doar pentru cei care, con­fruntându-se cu depresia, vor să ştie ce se întâmplă cu ei, ci şi pentru cei sănătoşi, căci te învaţă să fii un om mai bun, să-i înţelegi pe ceilalţi, să fii un bun ascultător, să-l laşi pe celălalt să se deschidă către tine, vorbirea fiind o formă de vindecare. În al patrulea rând, ni se oferă un conţinut literar, per­sonal, autobiografic, de mărturisire, cu un curaj nebun, căci autorul dez­vă­luie tabloul sinuciderii mamei – cu un pumn de pastile – la 58 de ani, mă­cinată de cancer, trei episoade depresive semnificative proprii, ultimul chiar când încerca să termine cartea, experienţele amoroase, cu droguri etc.
Corina Şuteu a vorbit despre întâlnirea – pe când era director al Institutului Cultural Român de la New York – cu autorul, la o gală de prezentare a unei fundaţii, unde au purtat o discuţie interesantă; apoi i-a citit cartea, s-au reîntâlnit şi i-a propus acestuia traducerea ei în română. În 1998, Solomon scria un articol despre depresie în The New Yorker, după care a primit peste o mie de scrisori, multe nesemnate, semn că scosese la lumină un subiect de larg interes, dar despre care nimeni nu vorbea. Acum avem în faţă povestea depresiei ca o poveste de ficţiune. Cultivat, făcând referinţe la propria subiectivitate, cu umor, autorul ne convinge să traversăm o experienţă iniţiatică de înţelegere a ceva ce privim cu frică.
Medicul psihiatru Vlad Stroescu a răspuns la întrebarea: de ce e agreabilă cartea? Deoarece nu vorbeşte despre un fenomen straniu, ci despre unul ce se află virtual în fiecare din noi. Autorul, un expert împotriva discriminării, nu ţine predici, ci utilizează un instrument cu eficacitate dovedită: autoexpunerea; îşi descrie onest stările: este un mare depresiv, care se tratează cu patru medicamente – trei antidepresive şi un antipsihotic. Prin aceasta demolează prejudecata potrivit căreia depresia trebuie tăinuită (uneori chiar cu preţul vieţii).
Mircea Cărtărescu a mărturisit că a scris prefaţa cărţii cu mare greutate, deoarece nu a fost niciodată un depresiv. În opinia sa, depresia ţine de infernal, nu de terestru, e o prelungire a iadului în noi; imaginea noastră despre infern a fost creată după imaginea şi chipul depresiei noastre. Când l-a întâlnit pe A. Solomon, în locuinţa sa din New York, Cărtărescu nu ştia – a trebuit să citească această carte ca să afle – că avea în faţă un om care încercase de toate, căruia nimic omenesc nu-i era străin, care cunoscuse toate formele de amor şi toate nuanţele suferinţei umane. Fiziologia, chimia, sociologia, etnologia, tratamentul şi istoricul depresiei sunt comprehensiv presărate de-a lungul întregii scrieri, dar aspectul cărţii ce rămâne cel mai puternic în amintire este cel de autobiografie spirituală a autorului, povestea vieţii lui întreţesute indiscernabil cu tema depresiei. Această privire retrospectivă asupra vieţii e o adevărată spovedanie, mai mult decât ştiinţă şi literatură, este o mărturie despre suferinţă. Pe scurt, o carte care te îmbogăţeste, în opinia lui Mircea Cărtărescu.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe