Într-un interviu din numărul pe mai al
revistei Medica Academica, prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele
interimar al Societăţii Române de Pneumologie, atrage din nou atenţia asupra
diverselor lacune – legislative, organizatorice, medicale – cu care se confruntă
în domeniul său de activitate. Bunăoară, legislaţia pe model spaniol privind
protecţia fumătorului pasiv lasă opţiunea privind fumatul în restaurante,
cafenele şi baruri în seama proprietarilor, care favorizează minoritatea
consumatoare de tutun (27%); delimitarea spaţiilor de fumat este deficitară, la
fel ca şi implementarea penalităţilor prevăzute. Taxele pe ţigări în România
sunt printre cele mai mici în UE, la fel ca dimensiunea pictogramelor de pe
pachetele de ţigări, care la noi acoperă doar 60% din suprafaţă, comparativ cu
80% în numeroase state membre. Profilaxia fumatului, care prin alte părţi
începe din grădiniţă, în ţara noastră a primit o atenţie de scurtă durată. Şi,
surprinzător, 40% din medici nu-şi chestionează pacienţii cu privire la obiceiurile
de fumat. Mai departe, intervievatul reaminteşte eforturile societăţii pe care
o conduce pentru creşterea depistării bolnavilor cu BPOC şi confirmă trendul
general descendent al tuberculozei – deşi există în continuare îngrijorări cu
privire la forma multidrog rezistentă. Şi în privinţa resursei umane există
probleme, profesorul Mihălţan estimând la o sută numărul pneumologilor pierduţi
prin emigrare în ultimii ani.
Deşi a trecut ceva timp de la Ziua
transplantului, rarele veşti bune din domeniul medical merită repetate: România
a înregistrat cea mai mare creştere a activităţii între ţările europene în
acest domeniu (ce-i drept, a avut şi de unde să crească), graţie celui mai mare
număr de donatori înregistraţi vreodată şi muncii coordonatorilor de
transplant. În plus, România a jucat un rol important în începerea activităţii
de transplant din Republica Moldova – anul acesta, în ţara vecină s-a realizat
primul transplant hepatic, cu sprijinul echipei conduse de prof. dr. Irinel
Popescu.