Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

De două ori Requiem

Viața Medicală
Anca FLOREA vineri, 28 aprilie 2017
     Una dintre cele mai spectaculoase și impresionante lucrări de factură religioasă – „Requiem” de Verdi – a fost programată, deloc întâmplător, în apropierea Sărbătorilor pascale, în stagiunea Orchestrei Naționale Radio. Dirijorul fraco-algeriano-german Julien Salemkour a preluat bagheta în locul anunțatului Cristian Măcelaru, păstrând însă structura cvartetului vocal notat inițial. Chiar dacă Orchestra și Corul – pregătit de Ciprian Țuțu – s-au auzit bine, echilibrat și dens, cu momente de reală frumusețe sonoră, tempourile și concepția de ansamblu a oaspetelui au determinat mai curând o versiune festivistă, departe de încărcătura de rugă, de reculegere profundă pe care ar fi trebuit să o contureze. A fost, pur și simplu, o partitură vocal-simfonică și... atât.
     Soliștii au evoluat destul de diferențiat, soprana Irina Iordăchescu abordând o țesătură care nu o avantajează, reușind să parcurgă îngrijit scriitura solicitantă, dar cu acut destul de forțat și grave de asemenea. Mezzosoprana Aura Twarowska a fost singura care a excelat în cântul nu doar calitativ, ci și adecvat liniei și expresivității cerute de muzică și mai ales de text, punându-și în valoare glasul încărcat, vibrant și strălucitor. Tenorul Cosmin Ifrim a abordat la rândul său o lucrare care nu se potrivește vocii sale lirice, dar l-a avantajat totuși faptul că se desfășoară prioritar în registrul mediu, ceea ce i-a asigurat un anume echilibru al discursului, în timp ce basul Marius Boloș a susținut cu acuratețe intervențiile ample și foarte ofertante. La final, o sală aproape plină a aplaudat îndelung, dar ceva a lipsit, totuși.
     Din dorința de a prezenta, în Joia Mare, aceeași lucrare cu multiple conotații spirituale, cu numeroase secțiuni ce par decupate din opere celebre, dirijorul Marcello Mottadelli a propus, la Opera Națională, o versiune interpretativă despre care se spera că va fi un eveniment. Din păcate, din distribuția internațională pe care a conceput-o, înlocuirile succesive au făcut ca singurul invitat din străinătate să rămână excelentul bas georgian Ramaz Chikviladze, a cărui voce amplă, generoasă și caldă are și masivitatea și rotunjimea necesară pentru a conferi anvergura necesară. Din fericire, și mezzosoprana Maria Jinga beneficiază de un glas superb și de știința de a interpreta astfel de partituri, cu o frazare, expresivitate și înțelegere a conținutului ideatic cu totul speciale. În ultima clipă a fost solicitat tenorul clujean Marius Budoiu, înlocuind solistul italian anunțat și având, la rândul său, experiență îndelungată în abordarea unor creații de asemenea factură, adaptându-se rapid unor astfel de intrări neprevăzute în echipă. Iar soprana Sorina Munteanu a cântat anterior în opusul verdian cu performanțe unanim apreciate, ceea ce s-a sperat să se petreacă și în acea seară. Din păcate, a fost greu de realizat o omogenizare în astfel de condiții, iar opțiunea dirijorului pentru mișcarea alertă, în special în secțiunile corale, le-a văduvit tocmai de grandoarea sau introspecția gândită de autor. Cu toate astea, ansamblul – avându-l ca maestru de cor pe Daniel Jinga – a demonstrat capacitatea de a se plia pe orice solicitări dirijorale. La fel se poate afirma și despre orchestră, obișnuită cu baghete și concepții diverse de „traducere” a paginilor muzicale înscrise pe portativ.
     Pe de altă parte și cel puțin ciudat: Deși era menționat faptul că acel concert urma să fie dedicat comemorării maestrului de cor Stelian Olariu – stins din viață în urmă cu câteva luni, după ce s-a aflat la conducerea corului timp de mai bine de 55 de ani –, în programul de sală nu s-a scris niciun cuvânt despre personalitatea și activitatea sa prodigioasă, ba chiar nici nu s-a precizat că a fost maestru de cor. Păcat!
     Și astfel, o creație ce se numără printre cele mai impresionante și îndrăgite de public, a fost cântată de două ori în doar câteva zile, oferind variante interpretative cam departe de așteptări. Cu siguranță, melomanii s-au consolat ulterior ascultând, la Mezzo tv, o excepțională tălmăcire a aceluiași Requiem de Verdi.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC