Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

„De ce se îmbolnăvesc oamenii?“

        O întrebare din copilărie e titlul unei cărţi pe care Daily Telegraph o socoteşte pe drept cuvânt „fascinantă, importantă, neobişnuită şi actuală“ (autorii cărţii: Darian Leader şi David Corfield, Penguin Books, 2008). Citind, te confrunţi cu un val de prospeţime, prietenesc, robust, în plină zăpuşeală. Sunt examinate, pe lângă medicina ultraspecializată sau pasiunea publicului pentru „diagnosticul cert“, şi reţeta obligatorie, modul simplist de a atribui boala unei singure cauze când cauzele sunt multiple (ereditatea, microbii, ambianţa fizică, psihică, profesională, culturală, socială – pot furniza, fiecare, câte o cauză), precum şi inabilitatea evitării scurtcircuitelor stres psihic – boală fizică. În plus, autorii citaţi spun că „Medicina a pornit într-o direcţie dominată în mare parte de interese economice. Sistemul asigurărilor de sănătate decontează procedurile tehnice costisitoare şi nu dă niciun ban pe discuţia atentă şi amănunţită cu bolnavul“. Autorii descriu situaţii în care evenimente stresante, pozitive sau negative (cum ar fi: naşterea, căsătoria, moartea, nenorocirile, senzaţia de neajutorare, disperarea, teama ş.a.), dacă nu sunt reţinute în zona conştientă, dacă nu sunt comentate, descrise, ritualizate, ci învăluite în tăcere, pătrund direct nu în subconştient sau în inconştient, ci în corpul fizic, unde contribuie substanţial la producerea bolii. Apoi, memoria le ignoră. Psihologul le poate adulmeca ur­me­le, dar tratamentul revine medicului. Despre originea psihosomatică a bolilor, aşadar. Psihicul nu produce singur nicio boală, dar nicio boală nu apare fără participarea psihicului. Scurtcircuitările apar în condiţii de in-comunicare. În consecinţă, pacientul ar trebui îndemnat, învăţat, încurajat să se expri­me. Să-şi dezvolte creativitatea, imaginaţia, să se deprindă cu dialogul, cu jocul, cu umorul, cu anumite ritualuri, cu – vorba poetului – „ridicarea la simbol“. Altfel, tăcerea, calmul, „stăpânirea de sine“ devin factori de risc pentru sănătate.
       Un astfel de bolnav tăcut a fost, până nu demult, dragul nostru Institut Cantacuzino. N-a reuşit să-şi etaleze masiv şi convingător stresul, stările, valorile, să-şi ridice la simbol statutul şi rolul – trecut, prezent, viitor – în faţa unui „medic de familie“ cu funcţii decizionale, „medicul“ fiind copleşit, ca de obicei, de treburi cotidiene şi de „interese economice“. Numim tăcerea „bun-simţ“ sau „complicitate la destin“? Diagnosticul corect e unul multi­cauzal. În privinţa comunicării, în cele peste 9.000 de ore petrecute în facultate, medicii nu beneficiază de trainingul însuşirii retoricii, artei dialogului, teoriei convingerii, persuasiunii... Măcar cât să-şi asigure „complianţa“ pacien­tului (lipsa acesteia fiind semnalată recent de americani ca o mare problemă a terapeuticii, apropo). La deteriorarea vieţii Institutului Cantacuzino au contribuit indirect şi victimele? Prin prea mult calm şi „stăpânire de sine“. Acum, cuţitul a ajuns la os şi lucrurile s-au schimbat. Una dintre televiziuni a înţeles situaţia şi a iniţiat o campanie pe cont propriu. Prezintă zilnic, în serial şi cu multiple reluări, anamneza, analizele, observaţii pertinente privind starea bolnavului, dar şi valorile, rosturile, rolurile, simbolistica instituţiei, adică tot ce n-a putut comunica de la bun început pacientul însuşi. Acest mod de a sprijini rezolvarea unei probleme este unul reuşit. Serialele TV pătrund în conştiinţa publică, chiar dacă unele, cele romantice, impresio­nează cu deosebire doam­nele, iar altele, cum ar fi „cazul Elodia“, au felurite categorii de fani. „Cazul Cantacuzino“ este conceput anume pentru conştiinţa medicilor lui de drept şi este o iniţiativă care s-ar putea extinde. De ce n-ar încerca şi unele emisiuni culturale să proce­deze astfel? Să urmărească zilnic, pas cu pas, şi să transmită în reluare, opinii, informaţii, variante de soluţionare a problemelor, până la obţinerea rezultatului dorit. Personal, în decursul timpului, am făcut câteva prezentări ale Institutului Cantacuzino la televiziune, dar au fost distanţate în timp şi au avut soarta plângerilor „cantacuziniştilor“: au dispărut fără urmă. Intervenţia susţinută, serialul, reluarea până la soluţionare este metoda. În sprijinul Institutului intervine acum şi Academia de Ştiinţe Medicale. Opinia publică intervine şi ea. Perfect. Pentru că în joc nu e doar soarta unui simbol de prim rang al medicinii româneşti şi mondiale, ci şi func­ţionarea sistemului nostru imunitar într-un organism cu adevărat viu.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC