Newsflash
Cultură

Daruri pentru melomani… şi nu numai

de Anca FLOREA - dec. 19 2012
Daruri pentru melomani… şi nu numai
   Scriam, într-un articol anterior, despre expoziţia „Dinu Lipatti“, deschisă la „Aiurart“, inclusă în seria manifestărilor dedicate omagierii ilustrului pianist, orga­nizate de redactorii radio Monica Isăcescu şi Ştefan Costache, prin Asociaţia „Opus“ – grupul „MuziCArte“, în colaborare cu Radio România Muzical şi Filarmonica bucureşteană. Dar „oferta“ a continuat prin prezentarea filmului documentar realizat la TVR de Ruxandra Ţuchel şi Oana Drăgulinescu, având o cotă de inedit nu prin readucerea în prim-plan a muzicologului parizian Grigore Bărgăoanu (ca şi în precedentul docu­mentar francez, din 2010, destul de neinspirat, de altfel), ci prin fragmentele de dialog cu profesorul Dragoş Tănăsescu, binecunoscut cercetător al pianisticii lipattiene, precum şi prin secvenţele descoperite în arhiva TVR, în care profesoara lui Lipatti, Florica Musicescu (din păcate citind anost un text), pianista Maria Fotino, ilustra Nadia Boulanger sau Madeleine Lipatti, soţia maestrului, punctau câteva trăsături definitorii ale omului şi muzicianului stins mult prea curând. Poate că pelicula este doar un început, urmând să fie dezvoltată şi completată cu asemenea mărturii de real interes. Desigur, este interesant ca tineri pianişti să-şi argumenteze admiraţia faţă de arta celui omagiat, dar cred că, spre exemplu, Valentin Gheorghiu (contemporan cu Lipatti) sau poate chiar Radu Lupu (deşi se ştie că refuză orice interviu) ar avea infinit mai multe de spus, având şi prestigiul şi anvergura internaţională incontestabile, dar şi cunoaşterea efectivă a feno­menului.
   „Zilele Lipatti“ au fost încununate, la 2 decembrie a.c., când se împlineau 62 de ani de la nemurirea artistului, printr-un inedit „maraton“ pianistic, propunând recitaluri susţinute de interpreţi extrem de diferiţi. I-am ascultat pe chilianul Alfredo Perl (în Beethoven, Schumann, Ravel, tehnic, surprinzător de distant şi „rece“, o anume atmosferă creată în paginile lirice fiind risipită de agresivitatea atacurilor în forţă), apoi pe Mihai Ritivoiu, câştigătorul Concursului Lipatti din 2010 (abordând opusuri de Enescu şi Schumann, excelent realizate în planul construcţiei, dar mai ales sub aspect interpretativ, într-o paletă coloristică diversă, cu un tuşeu rotund şi mai ales cu o capacitate de a transmite publicului trăiri şi stări emoţionale, având nevoie doar de un plus de strălucire). La rândul său, Andrei Licareţ, care, cu fiecare apariţie, convinge că se maturizează în plan artistic, a abordat un program pretenţios (Bach – reliefându-i „latura umană“, deloc străină de sentimente şi emoţii –, Lipatti, Chopin, remarcând simplitatea exprimării, în tonuri estompate sau desfăşurări impetuoase), pentru ca, târziu în noapte, să ni se ofere un regal artistic, Nikolai Luganski demonstrând (în Janacek, Liszt, Wagner-Liszt, Rachmaninov) că este un superb muzician şi artist în cel mai adevărat sens al cuvântului, cu un sunet fin, cu sensibilitate, frazare elegantă, joc de culori şi expresii, „desenând“ edificii sonore cu o structură în care intensitatea trăirilor atinge cote supreme, dar cu discreţie, fără răbufniri patetice, nicio clipă ostentativ, pentru că pianistul trăieşte intens fiecare notă, „cântă“ în cea mai frumoasă accepţiune a termenului. Un festival de ţinută, posibil în primul rând prin entuziasmul şi tenacitatea celor doi realizatori, care deja se gândesc la următoarea ediţie.
   Dar, pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, Opera din Timişoara a oferit, la 7 decembrie, o premieră pentru copii – Steaua de sticlă de Dan Ardelean şi Silvia Kerim, în regia Marinei Emandi-Tiron, scenografia Getei Medinschi şi coregrafia imaginată de Hellen Ganser, cu muzica înregistrată de ansamblul şi soliştii teatrului, dirijor Mihaela Roşca, interpreţii dovedindu-se şi buni actori.
   Într-un alt „registru“, Corul Filarmonicii bucureştene condus de Iosif Ion Prunner a propus, alături de acelaşi pianist Andrei Licareţ, dar şi de „Bucharest Singers“ şi „Atheneum Brass Quintet“, miniaturi cu tentă religioasă (de Kiriac, V. Teodorian, P. Constantinescu, Donceanu, Verdi, Brahms, Adam, Händel) şi inspirate din folclor (T. Brediceanu, N. Ursu, Chirescu) sau din tradiţia internaţională.
   Corul Academic Radio şi dirijorul Dan Mihai Goia au optat pentru o seară de cântece şi colinde slave, în timp ce Studioul experimental al Operei Naţionale a invitat, ca şi anul trecut, la un concert derulat sub genericul „Iisus Se naşte!“, susţinut de colaboratoare ale ONB – Ana-Maria Comşa, Sorana Negrea, Rodica Vică – şi studenţi de la UNMB sau corul de copii al teatrului, pregătit de Smaranda Morgovan, acompaniaţi la pian de Luminiţa Berariu. Sâmbătă, 15 decembrie, în acelaşi spaţiu, soprana Felicia Filip va reveni într-o seară specială, cu invitaţi precum actorul George Mihăiţă, prim-balerina Corina Dumitrescu, violoncelistul Aurel Niculescu, pianista Ioana Maxim sau, de la Operetă, Valentin Tiron, anunţându-se că Andrei Tudor a compus special un „imn închinat Naşterii Sfinte“, dedicat protagonistei, urmând să se regăsească în program şi un cor de copii şi micii balerini ai Studioului M, condus de balerina Magdalena Rovinescu.
   Pe cu totul alte coordonate, Opera din Iaşi, după succesul fulminant cu premiera Indiile galante de Rameau, prezintă o altă producţie regizată de acelaşi Andrei Şerban, care, în aceeaşi seară de 15 decembrie, reia Troienele din Trilogia antică pe care, iniţial, a montat-o în SUA, iar în urmă cu 22 de ani, la Teatrul Naţional din Bucureşti. O distribuţie numeroasă include mai toţi soliştii teatrului, dar şi 21 de actori sau copii din corul „Juniorii Operei“, evoluând în costumele create de Doina Levintza, muzica de Liz Swados (din SUA), orchestra condusă de Lucian Maxim „jucându-se pentru prima dată cu o orchestraţie mai amplă“.
   Şi Muzeul „Enescu“ din Bucureşti dăruieşte, la mijloc de decembrie, o superbă expoziţie care, sub titlul Enescu văzut de Baba – „prezenţa unui geniu al muzicii în pictura unui obsedat al paletei”, pe lângă imagini diverse ale interpretului Enescu în tablouri şi desene realizate de-a lungul deceniilor, cuprinde, pentru prima oară, şi fragmente din „Jurnalul“ pictorului şi partituri pe care el însuşi a cântat cândva, parte dintre acestea abordate acum de tânărul violonist Aron Cavassi, alături de pianista Clementina Ciucu-Ristea. Un dar de sărbători, pe care însă publicul îl poate admira până la 3 februarie 2013.
   Cu siguranţă, „Luna cadourilor“ va continua să fie generoasă cu melomanii, până în prag de Anul Nou…

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe