Așezat în inima Universităţii de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, spaţiul expoziţional Modul Cărturești s-a dovedit a fi cea mai inspirată alegere pentru a găzdui până mâine, 26 iunie, o expoziţie ce îi aduce în primplan pe creatorii tineri din Spania. Ei au ales ca mod de exprimare ilustraţia de carte și banda desenată sub genericul „20 de ani de benzi desenate. Premiile Injuve”.

Realizată de Institutul Cervantes și Instituto de la Juventud, expoziţia ne oferă nu doar parcursul cronologic al câștigătorilor din 1998 până în 2017, ci și devenirea acestora în timp.

Curatorul Gerardo Vilches critic, istoric și profesor de știinţe sociale la Universidad Europea din Madrid, a ales să prezinte, alături de lucrarea
ce a primit în fiecare an Premiul pentru Benzi desenate și Ilustraţii Injuve, și o lucrare recentă a aceluiași autor.

Seară culturală emoţionantă

La sediul propriu, seria de activităţi cu public a Institutului Cervantes a fost deschisă, la finalul lunii trecute, de un eveniment special, plănuit iniţial a avea loc în 2020.

Este vorba despre lansarea antologiei „Revoluţie și inocenţă”, o selecţie de poeme din opera scriitorului uruguaian Mario Benedetti (1920-2009), apărută la Casa de Editură Max Blecher, în traducerea Ligiei Kesișian și a lui Claudiu Komartin.  A fost o serată culturală emoţionantă, inclusă în programul aniversării a trei decenii de existenţă a instituţiei.

Organizat în colaborare cu Ambasada Uruguay la București și cu Fundaţia „Mario Benedetti” din Uruguay, evenimentul a dorit să marcheze centenarul nașterii scriitorului latino-american, subliniind cu această ocazie activitatea sa de poet, foarte puţin cunoscută la noi.

Remarcat la nivel internaţional în special ca romancier și eseist, cunoscut, de asemenea, pentru implicarea sa socială și politică ce l-a purtat chiar și
pe drumul exilului în Cuba și Spania, Mario Benedetti a debutat
în literatură ca poet, și a publicat numeroase volume de-a lungul vieţii, în paralel cu activitatea sa jurnalistică.

Selecţia pe care a făcut-o Claudiu Komartin face abstracţie de cronologie și este menită a fi citită ca un tot unitar, care să creioneze portretul unui scriitor perfect ancorat în realităţile înconjurătoare.

El se adresează contemporanilor folosind metafore și repere cunoscute de toţi. Unele dintre versurile sale au fost puse pe muzică și au devenit cântece faimoase.

Pentru a desăvârși portretul acestui remarcabil autor, seara s-a
încheiat cu vizionarea unui interviu pe care Mario Benedetti i l-a acordat la Televiziunea Spaniolă, în 1978, reputatului jurnalist Joaquín Soler.