Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

"Culorile Lumii"

Ţara vecină a organizat şi găzduit la Sofia, între 7 şi 10 octombrie a.c., cel de-al 53-lea Congres UMEM, decizie luată conform cutumei Uniunii şi stabilită cu un an înainte de Comitetul Reprezentanţilor, la Congresul de la Dresda. Reuniunea a cuprins 52 de participanţi, reprezentând: Bulgaria, Ecuador, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, România şi Ungaria. Lucrările s-au desfăşurat sub tema Les Couleurs du Monde – recueil de poésie, proses et essais, temă propusă de reprezentantul României la congresul precedent de la Dresda (şi acceptată în unanimitate), deşi tema, foarte generoasă, larg cuprinzătoare, a lăsat loc, ca de obicei, şi unor subiecte din afara temei generale, grupate într-o sesiune pe care la reuniunile medicale de specialitate medicale o cunoaştem ca „Varia“. (...)

Bulgaria, ţară organizatoare pentru a treia oară
 
     Primul congres organizat de Societatea Bulgară a Medicilor Scriitori a fost cel de-al 35-lea şi a avut loc la Varna, imediat după ieşirea ţării de sub dominaţia regimului totalitar, în 1991, cel de-al doilea, peste doar patru ani, în 1995 la Velingrad; sufletul primelor două congrese a fost Vera Kitova, care la acest al treilea congres bulgar a predat ştafeta mai tinerei sale colege, cunoscută psihiatră din ţara vecină şi la fel de cunoscută autoare de literatură poliţistă, Fanny Tsurakova. Acest gen literar este cultivat cu mult succes de mulţi medici-scriitori începând cu celebrul Arthur Connan Doyle şi cu regretatul preşedinte al GEMF (Groupe des Écrivains Médecins – Franţa), Jean Pierre Goiran, participant la Congresul de la Bucureşti din 2003.
     Organizarea primului Congres în Bulgaria încă din 1991, an în care Societatea noastră abia se constituise, se datorează unei împrejurări fericite, care a pus-o pe Vera Kitova în contact cu gruparea franceză a medicilor-scriitori, în anul 1978, urmare a întâlnirii la Paris (şi la Tunis, unde Vera Kitova a lucrat ca medic timp de şapte ani) cu prof. dr. Pierre Nicolle, fiul marelui savant Charles Nicolle, laureat al Premiului Nobel pentru lucrările sale în domeniul tifosului. Atunci, marele savant Pierre Nicolle, director al Institutului Pasteur din Tunis, îi vorbeşte, printre altele, despre medicii-scriitori francezi şi de „povestea“ UMEM; iată mărturisirea Verei Kitova, aşa cum apare în mica monografie în limba franceză, lansată la Sofia cu ocazia Congresului al 53-lea – „Mon histoire de l’UMEM“: „Cela m’a parut comme une conte de fées, une histoire magnifique de rencontre des médecins, avec leur noble métier, ŕ secourir les gens malades et leurs pensées de haute intelligence. Comme Îa est né mon amour pour l’UMEM qui va durer toute ma vie“.
     De fapt, scriitorii medici bulgari avuseseră prilejul unor contacte cu FISEM încă din 1965. Marele scriitor bulgar D. Dimov, scriitor cu reputaţie internaţională, care a condus o vreme şi Uniunea Scriitorilor din Bulgaria şi care era medic, fiind considerat azi patronul medicilor scriitori bulgari, cunoscuse FISEM şi activitatea acestui organism la care ţările aflate de cealaltă parte a Cortinei de Fier nu au putut adera decât după 1990. Marele medic-scriitor bulgar, căruia în programul Congresului UMEM de la Sofia i s-a consacrat un medalion evocator la Biblioteca Naţională „Sfinţii Chiril şi Metodiu“, a vizitat şi ţara noastră la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România.
 
Scurtă privire istorică – precursori, fondatori şi continuatori ai UMEM
 
     În monografia sa, Mon histoire de l’UMEM, Vera Kitova consacră un capitol personalităţilor care s-au detaşat, atât prin creaţia proprie, cât şi prin activitatea desfăşurată, în cadrul societăţilor naţionale şi , în special, al UMEM.
     Sunt amintiţi toţi cei care de-a lungul vremii au contribuit la consolidarea, afirmarea şi continuitatea acestei nobile pasiuni, la fel de nobile precum este medicina – mulţi dintre ei plecaţi la o altă întâlnire ...„dincolo“ –, sunt relatate întâlnirile anuale, ţările şi societăţile gazde, temele diverse, având semnificaţii profunde, totdeauna umanitare. În strânsă relaţie cu realităţile acestei istorii de peste jumătate de secol, sunt menţionate întâmplări şi momente semnificative.      
     Am extras câteva bio- şi „creatografii” care trebuie cunoscute fiindcă au scris istoria literaturii medicilor, a FISEM şi UMEM.
     Mai întâi adăugăm că reunirea medicilor-scriitori francezi într-o asociaţie de breaslă a fost susţinută de marii scriitori francezi consacraţi şi multipremiaţi, André Soubiran şi Géorges Duhamel. Acest impuls a contat mult ca încurajare şi susţinere, nu numai pentru gruparea franceză GEM, ci şi pentru reunirea celorlalte societăţi naţionale de medici-scriitori într-o federaţie constituită în 1956 şi numită la început FISEM, iar din 1968, UMEM.
     Vera Kitova îşi începe evocările amintindu-i pe Paul Noël, primul secretar general al GEM, tatăl actualului preşedinte al GEM, Roland Noël, acesta din urmă un apropiat al medicilor-scriitori români şi al ţării noastre.
     Elveţia, care s-a asociat Franţei la începuturile organizării mişcării internaţionale, s-a angajat în acest demers cu două mari personalităţi ale literaturii scrise de medici, Diamant Berger, preşedintele ASSEM (Asociaţia Elveţiană a Scriitorilor Medici) şi René Kaech, personalitate foarte activă, printre fondatorii ASSEM şi FISEM. Ca formaţie psihiatru, având şi studii de drept, autor de versuri şi romane în limbile franceză şi germană, cu premii din partea Franţei şi Germaniei, el este considerat unul din pionierii FISEM/UMEM.
     O altă personalitate care trebuie cunoscută, fiind autoarea
unei pagini importante din istoria UMEM, fost preşedinte a UMEM, este Marguerite de Miomandre-Ligeois, o aristocrată din Belgia – care, aflăm ca o curiozitate, călătorea însoţită de doamna sa de companie, autoare a unor frumoase şi apreciate pagini literare. Din motive de vârstă (astăzi nonagenară) şi de sănătate, nu a mai putut fi prezentă la întâlnirile UMEM (ultima dată în Germania în 2002, unde am avut fericitul prilej să o cunosc).
     Urmează Bernard Christian Schmitt, unul dintre cei mai cunoscuţi şi prolifici scriitori pe care i-a dat medicina literaturii, fost preşedinte UMEM între 1987 şi 1997, absolvent şi al Facultăţii de Litere şi Filosofie, neuropsihiatru, de numele său legându-se şi apariţia revistei UMEM, Musa Médica; autor a 11 romane, numeroase nuvele, volume de versuri şi piese de teatru şi deţinător a numeroase distincţii şi premii – Palmes Académiques de France, Ofiţer al Legiunii de Onoare, decoraţii din partea Germaniei şi Islandei.
     Preşedinte în perioada în care SMSPR a fost primită în UMEM şi prezent în 2003 la Congresul de la Bucureşti, Eduard Kloter, obstetrician şi ginecolog, scriitor şi grafician de talent, un mare umanist preocupat şi de problemele contemporane ale lumii, s-a distins şi prin angajarea sa în protecţia mediului, în lupta contra pericolului nuclear şi pentru dezvoltarea ecologiei. În grija sa pentru viitorul lumii s-a aflat alături de alte mari personalităţi, cu care a avut o colaborare strânsă: filosoful Karl Jaspers, teologii Balthasar şi Bart, savantul biolog Portmann. A fost membru al PEN-Clubului, medaliat al Centrului Mondial al Păcii, distins cu medalii internaţionale de militant pentru Libertăţile şi Drepturile Omului.
     Preşedintele în exerciţiu, care la sfârşitul anului viitor va preda mandatul confratelui din Germania – Harald Rauchfus, Carlos Manuel Vieira Reis, personalitate plurivalentă – medic cu specializări în Medicină tropicală, Medicină sportivă, Medicină militară, angajat în cooperarea medicală internaţională, profesor asociat la Universitatea Neuve din Lisabona membru în Societatea Internaţională de Istoria Medicinii, şi-a materializat calităţile manageriale în dezvoltarea şi înnoirea UMEM. Creator şi editor de reviste, animator al culturii portugheze, membru al mai multor societăţi culturale, autor şi prezentator de programe la radio şi televiziune, şi-a găsit timpul necesar pentru toate aceste pasiuni animate de vocaţie, elaborând mai multe tratate de medicină, cu deosebire în domeniul iatroistoriei, dar şi în câmpul literaturii beletristice – povestiri, poeme, romane.
     Aceste personalităţi prezentate mai sus, au scris istoria de peste o jumătate de secol a UMEM. De aceea avem datoria de a-i cunoaşte şi a le oferi respectul care li se cuvine. Ei sunt doar o parte dintre mulţi alţii care au trudit la aparţia, închegarea şi afirmarea în lume a mişcării scriitorilor medici şi, de asemenea, a medicilor artişti.
 
Programul de lectură
 
     Organizatorii Congresului de la Sofia au optat pentru sesiuni comune de proză şi poezie, în număr de cinci, la care s-au adăugat încă două „seri de poezie“ – Soirée de poésie – în total prezentându-se cu lecturi 45 de autori, cei mai mulţi cu prezenţe în două sau mai multe sesiuni. S-a citit, conform cutumei, într-una din limbile oficiale şi în limba natală a autorului.
     O uşoară majoritate a revenit muzei Euterpe – poeziei lirice, ca urmare, probabil şi a temei congresului, „Culorile Lumii“ şi a avantajului poeziei de a oferi texte scurte, multe lecturi de proză au fost prezentate ca fragmente, textul integral putând fi urmărit în volumul congresului. Unele din lecturi au fost urmate de discuţii, în special când a fost cazul de aprecieri şi remarci pozitive.
     Prezenţele pe podiumul de lectură au fost proporţionale cu numărul membrilor delegaţiei, în ordine: Bulgaria, Franţa, Portugalia, Germania, Polonia.
     Am fost onorat să mi se încredinţeze de către organizatori conducerea, în calitate de moderator, a uneia din cele cinci sesiuni comune şi a unei seri de poezie.
     Lecturile de autor au ceva particular din punct de vedere emoţional în raport cu recitările sau lecturile actorilor care, deşi şlefuite de arta dramatică, pierd oarecum din emoţia autentică transmisă de scriitor prin modulaţia sonoră şi accentele personale. De aceea, este foarte greu de prezentat fiorul transmis de „lectura autorului“, fiindcă pentru a capta toate emoţiile, pentru a vibra împreună cu acesta este nevoie să fii de faţă. Citarea unor titluri (spaţiul nu ne permite reproducerea de texte) ar putea sugera conţinutul şi chiar atmosfera, fiindcă titlul este de cele mai multe ori rodul celei mai profunde inspiraţii, dorinţa autorului de a-şi semnala opera, conţinutul, mesajul.
     Iată câteva titluri care s-au aflat în acord perfect cu textele în fruntea cărora au fost puse: mai mulţi autori au ales chiar tema congresului drept titlu al lucrării (poezie sau proză): Les couleurs du monde – Daniel Vrac (Franţa), Françoise Verrey-Bass (Elveţia), Jean-Louis Belgrand (Franţa), Luciano D’Agostino (Italia), Maria José Leal (Portugalia), Roland Noël (Franţa) sau variante ca: Toutes les couleurs du MondeUne vision portugaise – Mariana Bettencourt (Portugalia), Toutes les couleurs du Monde – Sergio Marengo (Elveţia).
     Alte texte au evocat impresii de călătorie culese din geografia lumii: „Carnaval la Rio“ – Yasen Kalaygiev, „Toledo“ – Rumiana Radneva, „Tobele africane“ – Blaga Dimitrova (Bulgaria), „Mountain Valley iarna“ – Andreas Steiner (Elveţia), „Maroc“ – Marek Pawlikovski (Polonia). N-au lipsit scrierile eseistice, fragmente de povestiri, schiţe satirice.
     Am fost autor a trei grupaje de poeme scurte: În amurg pe ţărm, Am văzut tristeţea..., Interogaţii; am avut satisfacţia ca, la sfârşitul lecturii, să fie apreciată muzicalitatea deosebită a limbii române.
     În cadrul programului, un moment inedit l-a reprezentat eseul cinematografic: „Spiritualitŕ e ragione“ – reflexie filosofică profundă asupra umanităţii şi universului, autor al imaginii, textului şi muzicii fiind Luciano D’Agostino.
 
Prezentări, publicaţii şi lansări de carte
 
     Mai mulţi confraţi, majoritatea din Bulgaria, şi-au prezentat volumele apărute între cele două congrese. Am amintit de mica monografie semnată de Vera Kitova, Mon histoire de l’UMEM, publicată sub egida UMEM, o istorie afectivă scrisă cu sensibilitate, în care autoarea parcurge din nou un drum început în 1978 împreună cu UMEM şi cu GEMF (Groupe des Ecrivains Médécins – France) a cărei membră devine. Autoarea începe prin a ne aminti scopurile nobile şi ideile care i-au animat pe înaintaşii medicilor cu harul creaţiei literare, informându-ne că primele gânduri de reunire într-o federaţie internaţională au apărut încă din…1949, şapte ani mai târziu, în 1956, lansându-se în galaxia culturii internaţionale FISEM (Federaţia Internaţională a Scriitorilor Medici) devenită ulterior UMEM; iată acest crez: Faire parler les plumes des medecins de tous les pays pour chanter la vie des hommes, leurs plus nobles sentiments et aspirations, aussi de changer leur vie quotidienne et un peu monotone avec des nouveaux horizons, des nouvelles idées plus optimists est ensoleillées.
     De remarcat că autoarea evocă în aprecieri elogioase Congresul de la Bucureşti din urmă cu şase ani, care i-a lăsat o neuitată amintire prin felul în care a fost organizat, prin cunoaşterea valorilor vecinilor săi de peste Dunăre: „Îmi amintesc cu multe şi bune sentimente Congresul din România, organizat de profesorul Constantin Bogdan, valoarea şi multivalenţa culturală a medicilor-scriitori români, apoi vizitele la Muzeul Satului, la celelalte muzee, încântătoarea şi frumoasa muzică românească“.
     Vom reveni cu referiri la un capitol important al acestei lucrări – schiţele de portret ale unor lideri UMEM, care au afirmat de-a lungul timpului activitatea acestui organism medico-literar şi medico-artistic, fiindcă autoarea îşi face o datorie din a-i evoca, mulţi dintre ei trecând între timp în veşnicie.
     Liliana Raiceva, internist şi alergolog, a prezentat volumul de poeme bilingv „Aspiraţia către lumină“. Autoarea se află la al şaptelea volum de versuri şi a scris mai multe piese de teatru şi este laureată a mai multor premii naţionale pentru literatură.
     O altă carte de poeme scrisă într-un registru liric-dramatic a fost Strigătul (Le Cri, Bik în bulgară), a autoarei Blaga Dimitrova, cele patruzeci de poeme fiind inspirate de realităţile ţării sale, dar şi de ale unor ţări prin care au purtat-o paşii în peregrinări profesionale şi turistice – Germania, Tunis, Nigeria şi Libia.   
     Roland Noël, noul preşedinte al GEM, a prezentat un nou periodic: La lettre du GEM, cu un conţinut informativ interesant şi variat.
     Am evidenţiat, ca de fiecare dată la ultimele şase congrese, săptămânalul „Viaţa medicală”, bine cunoscut în rândurile membrilor UMEM pentru deschiderea sa constantă pentru cultură şi, în mod special, pentru informarea largă şi spaţiul generos pe care-l oferă desfăşurării congreselor UMEM. Săptămânalul nostru este preluat de site-ul UMEM. În premieră de data aceasta, am prezentat primul număr al revistei literare a SMSPR, Fântâna din Kos, al cărui aspect grafic şi conţinut au fost bine apreciate.
     În sfârşit, de un şi mai mare interes s-a bucurat prezentarea celor două volume apărute recent: Literatura artistică a medicilor, semnate de dr. Mihail Mihailide, vicepreşedinte al SMSPR. Din nou SMSPR s-a distanţat impunându-se şi prin alte realizări – organizarea Congresului al 47-lea de la Bucureşti din 2003, activităţile prestigioase ale altor formaţii artistice ale medicilor „Cenaclul de Arte Plastice «Ion Ţuculescu»“, „Orchestra medicilor «Dr. Ermil Nichifor»“, „Asociaţia Medicilor Fotografi din România «ARFOMED»“ (preşedinte, prof. dr. M. Cinteză). Iată argumente ale multivalenţei artistice creative a medicilor români, mai rar întâlnite la alte societăţi.
 
Un mare medic-scriitor bulgar prieten al României
 
     În afara sesiunilor de lectură, în programele congreselor UMEM sunt incluse şi alte evenimente literare, cultural-artistice – expoziţii, evenimente muzicale, vizite ghidate la instituţii de cultură ş.a., unele din sesiuni, cu deosebire cele de poezie fiind programate să se desfăşoare în situri istorice, culturale.
     O astfel de manifestare a fost un medalion evocator la 100 de ani de la naşterea unuia din cei mai mari scriitori bulgari – Dimităr Dimov, medic şi profesor universitar la Universitatea din Sofia, considerat patronul medicilor- scriitori bulgari.
     Cadrul ales pentru această evocare a fost Biblioteca Naţională „Sfiinţii Chiril şi Metodiu”, instituţie de cultură de primă dimensiune a Bulgariei, situată într-o clădire monumentală, a cărei imagine a fost aleasă şi pentru afişele de prezentare a Congresului. Evocarea a fost susţinută prin luări de cuvânt ale oficialităţilor (reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Asociaţiei Scriitorilor Bulgari, scriitori, critici şi istorici literari). Scriitor de prestigiu, de dimensiune europeană, Dimităr Dimov s-a născut la Loveci, la 25 iulie 1909, şi s-a sfârşit la 1 aprilie 1966... la Bucureşti. A întreţinut relaţii apropiate cu scriitorii români şi a vizitat România în mai multe rânduri. A scris romane, piese de teatru jucate în ţară şi peste hotare.
     Între anii 1943 şi 1944 a trăit la Madrid, urmare a unei burse de studii, specializându-se în histologia sistemului nervos la prestigiosul Institut de Histologie „Ramon Y Cajal“. A fost un bun cunoscător al limbii şi literaturii spaniole, printre prietenii săi aflându-se scriitori importanţi ai Spaniei, precum Juan Eduardo Zúńiga, care i-a perpetuat memoria în conştiinţa spaniolilor, punând o placă comemorativă pe casa unde a locuit scriitorul. La 25 iunie 2009, Madridul a adus un omagiu marelui scriitor bulgar şi prieten al Spaniei, cu ocazia centenarului naşterii sale. Cu acelaşi prilej au avut loc mai multe conferinţe, a fost lansată cartea lui Dimov, „Scrieri despre Spania“ şi a fost proiectat filmul „Suflete condamnate“ realizat după cartea sa „Doomed Souls“, inspirată de Războiul civil pe care-l cunoscuse în Spania. Lectura unora dintre textele sale adaptate dramatic a fost făcută de grupul de teatru „Arriba el Telon“. Zúńiga a scris o poveste intitulată „Las ilusiones del Cerro de las balas“ (Amăgirile de pe Colina cu gloanţe) al cărui erou şi personaj principal este Dimov. Este o povestire simbolică despre Spania, Războiul civil, anii de după război şi fascismul lui Franco. Printre scrierile sale, multe sunt inspirate de realităţile din Spania, în afara celor amintite – „Almas Condenadas“, „Apuntes de viaje“, „Naracion inacabada“, „Sofocante noche en Sevilla“, şi drama „Descanso en Arco Iris“. Dintre lucrările publicate în ţara sa, de menţionat sunt „Locotenentul Benz“ (1938) şi „Tobacco“ (1951) după care s-a realizat şi un film în regia lui Nikola Korabov, „Note de călătorie“. Cu acelaşi prilej al evocării lui Dimităr Dimov, s-a organizat şi o amplă expoziţie a literaturii bulgare scrise de medici, de la începuturi şi până în prezent – cărţi, fotografii, documente de arhivă. Un premiu „Dimităr Dimov“ a fost instituit cu acest prilej.
     Preşedintele UMEM, Carlos Vieira Reis, a rostit o amplă alocuţiune despre viaţa şi opera scriitorului şi a înmânat premiul „Dimităr Dimov“ profesorului Zlatimir Kolarov. A remis, de asemenea, organizatorilor bulgari ai evenimentului două medalii comemorative UMEM la o jumătate de secol de existenţă.
 
„Sesiunea“ organizatorică
 
     De amintit la acest punct şi câteva detalii privind programul „social“ conceput de organizatori, în fapt, parte integrantă a programului general al reuniunii, intercunoaşterea, istoria, cultura, tradiţia ţărilor membre fiind un obiectiv important al activităţii UMEM.
     De altfel, acest al 53-lea Congres a pus accentul în mod deosebit pe istorie, ea fiind şi prima rubrică postată pe site-ul UMEM. Ca urmare, organizatorii bulgari au inclus multe obiective de acest gen în programul de vizite – Muzeul Naţional de Arheologie şi de Istorie a Bulgariei, Catedrala „Alexandr Nevski“, Expoziţia de icoane, Mânăstirea Rila şi Muzeul mânăstirii, unde am aflat despre unele relaţii ale Ţărilor române cu Bulgaria, vizite şi donaţii ale domnitorilor români şi ale unor înalţi prelaţi ai bisericii noastre.
     În sfârşit, participanţii au fost invitaţi la Opera Naţională din Sofia, la baletul „Lacul lebedelor” de Ceaikovski.
     Doamnele din delegaţia portugheză au produs o surpriză plăcută apărând, la momentele festive ale programului, îmbrăcate în ii româneşti, afirmând că le poartă ori de câte ori participă la un eveniment de gală.
     Chestiunile organizatorice propriu-zise au fost discutate în şedinţa Comitetului Director al Reprezentanţilor, din 10 octombrie, la care au participat: Carlos Reis (preşedinte), Luciano D’Agostino (Italia), Constantin Bogdan (România), Maria das Dores Borges de Sousa (Portugalia), Roland Noël (Franţa), Epaminondi Papanikolaou (Grecia), Marek Pavlikowski (Polonia), Emil Pinter (Ungaria), Harald Rauchfuss (Germania), Ricardo Torres (Ecuador), Fannie Tsurakova (Bulgaria), FranÎoise Verrey-Bass (Elveţia).
     Preşedintele UMEM a propus următoarea ordine de zi: • Congresul din 2010 – locul de desfăşurare, data, ora • Reguli de conduită pentru lectori • Tema Congresului din 2010 • Alegerea preşedintelui • Diverse.
     Invitaţia pentru găzduirea şi organizarea celui de-al 54-lea Congres a făcut-o prof. Marek Pavlikowski, preşedintele Societăţii Medicilor Scriitori din Polonia, oraşul propus fiind Plock, aflat la 100 km sud de Varşovia.
Congresul se va deschide la 22 septembrie seara şi se va încheia la 26 septembrie. S-a mai discutat şi un alt loc, Zakopane, dar în final s-a optat pentru Plock, care are avantajul de a se afla aproape de localitatea în care s-a născut Frédéric Chopin, cu posibilitatea unei vizite şi a unor concerte. Limba principală a Congresului va fi franceza şi a doua limbă engleza, autorii urmând să trimită textele într-una din aceste limbi şi în limba natală.
     Am propus tema Congresului, care va fi Ethique et Morale – écologie de l’esprit. S-a precizat că nu va fi vorba numai de eseuri filosofice, ci, înainte de toate, de poezie şi proză.
     Mai mulţi colegi au ridicat problema de a se accepta în program şi pentru publicare lucrări trimise în lipsa autorilor, care dintr-un motiv sau altul n-au putut fi prezenţi, motivaţia cea mai frecventă fiind costurile participării. Nu s-a putut oferi în acest moment un răspuns afirmativ, urmând să se mai reflecteze asupra unei astfel de posibilităţi.
     Preşedintele Reis a propus, în virtutea crezurilor UMEM de cunoaştere reciprocă, să se rezerve reprezentanţilor ţărilor participante un anumit timp, care urmează să fie stabilit, pentru a prezenta în rezumat viaţa culturală din ţara lor, în scopul mai bunei cunoaşteri a culturii, a specificului tradiţiilor, istoriei, legăturile să devină mai strânse.
     La ordinea de zi a fost şi alegerea preşedintelui – un mandat, conform statutului, are o durată de cinci ani, preşedintele în exerciţiu aflându-se la sfârşitul mandatului. Deşi, conform aceluiaşi statut, sunt posibile două mandate, preşedintele a refuzat să-şi depună o nouă candidatură, acceptându-se ca urmare candidatura domnului Harald Rauchfuss (Germania), care va fi ajutat în cursul anului următor de fostul preşedinte Carlos Vieira Reis, mandatul propriu-zis începând cu 2011.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.