Frumuseţea naturii ne uimeşte când renaşte, de fiecare dată, mai fermecătoare. Noi parcurgem etapele vieţii, fără posibilitatea de a reîntineri. În ultimul timp, clicul aparatului fotografic, fotografia în speţă, poate păstra privirii momente de neuitat, dar care prind doar aspectele de suprafaţă. În completare, intervine în ajutor PICTURA, care petrece imaginile, sintetizându-le prin filtrul sufletesc al artistului şi pune o scânteie divină în lucrarea sa, ce rămâne în memorie. Un tablou, ce reprezintă un peisaj, o floare sau un portret, este de fapt o „epicriză“, o concluzie după o analiză a „diagnosticelor diferenţiale“ din care privitorul înţelege, şi apoi este fermecat, plutind în lumea metaforelor şi a imaginaţiei.
O astfel de realizare a unei vieţi de medic-artist, este prezentată, azi, publicului, într-un ALBUM de mare artă, intitulat PICTURĂ ŞI SENTIMENTE, de Claudia Belinschi Grădinariu. Este un volum cuprinzător, apărut în condiţii grafice excelente la Iaşi, la Editura Pim, 2009. Cunoscuţi critici de artă – Valentin Ciucă, Stelian Juncu, Aurel Leon, Cleopatra Mociuţchi, Gheorghe Bălăceanu, Mihai Cotoveanu, Mihai Păstrăguş, mai ales ieşeni – prezintă, ca o povestire emoţionantă, viaţa unei reprezentante a spiritului populaţiei din nordul României. Plecată din Bucovina, în Moldova de dincolo de Prut, Claudia Belinschi Grădinariu face parte dintr-o familie de artişti, muzicieni, pianişti, pictori. Este fiica mezină a acestei familii, născută la Bălţi (n. 14 iulie 1928). Deşi manifestă un talent remarcabil la desen încă din şcoală (Notre Dame de Sion şi Liceul „Oltea Doamna“ din Iaşi) destinul o apropie sufleteşte de Medicină. Studiază la Facultatea de Medicină din Bucureşti (în timpul refugiului), pe care o absolvă în 1947. „La chemarea amintirilor“ se întoarce la Iaşi, ca medic pediatru, unde profesează cu aplicaţie recunoscută prin doctoratul în Ştiinţe, din 1973. Împlinită profesional, are timp să se reîntoarcă la „son premier amour“: pictura. Cu aceeaşi perseverenţă, parcurge şi etapele şcolilor de Artă, pas cu pas, şi obţine o diplomă după alta, participă la expoziţii, ia premii şi face parte din cenaclurile artistice Femina, Şt. Luchian… Este o pictoriţă înzestrată. Deşi „neprofesionistă“, arta Claudiei Belinschi Grădinariu este remarcată, acceptată, admirată. Fiecare tablou este „o poveste şi un sentiment“. Cultura muzicală, cea plastică o fac să vadă cât mai aproape esenţa iluzorie a clipei, iar inteligenţa – să înţeleagă arhitectura inefabilă a compoziţiei. Atrage atenţia prin culoare asupra unui efect al amintirilor din călătorii.
Din 1983, continuă să lucreze la o policlinică, dar se dedică şi mai mult picturii, care o „eliberează“ de traumele „imediatului“ şi îi „conferă statura spirituală apolonică a triadei platonice“: Binele, Frumosul şi Adevărul.
Acest album, cu o selecţie de 67 de tablouri reprezentative încă nu a „coronat opus“ şi ne face să aşteptăm încă multe picturi şi expoziţii, pentru plăcerea tuturor.
