Membrii Cenaclului de Arte plastice al medicilor „Ion Țuculescu”
din Capitală s-au reunit pentru a ne arăta „Vara din suflet” – o expoziție de
artă ce include pictură, sculptură și grafică, prezentată publicului la Sala
Rondă a Cercului Militar Național în perioada 17–30 iulie.
Cu această ocazie, 30 de expozanți au prezentat fiecare câte o
lucrare: peisaje, vitralii, naturi statice, ca niște bulgări de soare cărora le
e dor de pământ. Georgiana Pîrlogea a prezentat o „Muzică a verii”, topită în
ape de sticlă colorată într-o manieră al cărei secret îl deține și ni-l
ilustrează cu neasemuită pricepere artista. Nu departe de acea muzică
preschimbată în floare sunt expuse două miniaturi de sculptură în lemn, cu
titlul „Pereche”, semnate Florin Botez. Stând neclintite în corectitudinea lor
morală pe suportul de lemn, ele conturează ideea de cuplu și spun o poveste: „A
fost odată un tânăr care și-a ales dintre frumoasele pământului pe cea mai
frumoasă, s-au unit întru iubire și au trăit fericiți mulți ani că nici moartea
nu s-a îndurat să-i despartă, mutându-le povestea într-un lemn cât s-o afle din
veac în veac și cei care poate nu vor mai ști cândva sensul înalt al noțiunii
de Pereche”.
Mereu prezent în expozițiile de artă ale pictorilor-medici încă
de la înființarea cenaclului „Ion Țuculescu”, Moțiu Petru dă strălucire de
metal nobil unei tipsii în care își răsfrânge rotundul un pepene verde, cât să
aducă verii gust, răcoare și prospețime. În același registru, un pic mai
încolo, este „Natură statică cu carafă” de Mihaela Preda. La fel de neobosită
este și Suzana Bantaș. Pentru vara ei din suflet, pictorița ne propune „Un vis”
de ape legănate de Lună.
Geometrizat și prins în griuri diafane, tabloul „Scări” de
Cristian Brănescu pare să ilustreze eternele scări sociale pe care se cațără
niște umbre cu vagi contururi de făpturi umane. În partea superioară,
contururile devin mai clare. Pe scările inferioare însă, găsim doar multă
zbatere, încrâncenare, speranță, disperare. Tot așa, viața omului nu-i decât un
clar-neclar de cărări până la găsirea treptei din înalt.
Grupul de pictorițe
tinere – Elvira Cârnu, Severina Cojocaru, Atena Corlățeanu, Ecaterina Mateescu,
Felicia Urziceanu, Anca Bozianu – propune lucrări ce se înscriu pe drumul
urcător al rodirii artei. Iar Maria Mănucă își învăluie vara din suflet în
maramă de borangic, dând chipului omenesc o aură de miere, grea de amarul cine
știe cărei singurătăți.
Vine apoi generația mai
nou integrată în marea familie a Cenaclului „Ion Țuculescu”, aducând o doză de
prospețime și îndrăzneală creatoare. Amalia Cătescu ne traduce liniștea mării,
dar și vuietul de valuri încătușat în cochilia unei scoici. Mariana Platon,
Florentina Popescu, Maria Dăbuleanu, tot la mare ne poartă. Dar lacul cel
cuminte ne este mai aproape, iar Cristina Alexe îl încarcă de „Nuferi roz”, în
timp ce Cosmina Catrina îi sparge liniștea cu o „Cascadă”.
Mutând privirea spre alte peisaje, ni se arată niște cai liberi,
fără frâu, cum liberă este imaginația Elenei Demetrescu – coordonatoarea
activității cenacliștilor și președintele de facto al Cenaclului „Țuculescu” –
și, „Cai vara” de Gabriela Trușcă.
Departe de mare, de lacul cu sau fără nuferi și de cai în galop,
Ana-Maria Runcan ne poartă prin Munții Apuseni, Laura Tudose amestecă amurgul
cu florile de maci, iar Ofelia Huțul ne deschide „Casa fericirii” în care ar
sta atât de bine „Autoportretul” lui George Dima și iluminatul vitraliu
„Compoziție de vară” semnat de Radu Stoenescu. Dar între atâta liniște de vară,
„Neliniștea” de care ne dă veste Iulia Manolescu face notă aparte. Noroc cu
„Anotimpurile de suflete pereche” a Corinei Chirilă, care redesenează forma
inimii din arcuiri de brațe.
Salonul de vară – expoziția colectivă a membrilor Cenaclului
Țuculescu poate fi considerat o nouă izbândă artistică. Activitatea artistică
în selecta lume medicală românească e pe mâini bune. Așteptăm toamnele cu
fructe dulci din sufletul de vară al acestor oameni pentru care urâtul nu
există.
