Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Corelații neurocardiologice în accidentul vascular embolic

Viața Medicală
Dr. Mihail MIHAILIDE joi, 7 iulie 2016
     Pentru locuitorul Capitalei, mai ales pentru cel ducându-și existența în apropierea unui spital de urgență, sunetele sirenelor au devenit un factor stresant. Un stres de luat în seamă, atât prin intensitatea traumei sonore și prin frecvența ei de-a lungul zilelor și nopților, cât și prin impactul emoțional sugerat de încercarea, cel mai adesea dramatică, pe care soarta i-a hărăzit-o seamănului întins pe targa din salvare. Momentul poate fi acela al încheierii tuturor socotelilor ori o amânare a ineluctabilei scadențe, care este posibilă mulțumită științei medicale, slujitorilor acesteia și acordului Providenței.
     Cel mai adesea, motivul acestui transport de cale liberă, în luptă cu secundele, îl constituie un accident vascular – fie unul cerebral, fie unul cardiac. Teritoriului de patologie în extensie continuă al accidentului vascular cerebral (subiect al numeroaselor cercetări epidemiologice și clinice, precum și al căutării unor soluții terapeutico-salvatoare), i s-au consacrat monografii, capitole în tratate de medicină, precum și studii apărute în reviste de specialitate ori în publicații periodice de largă răspândire în lumea medicală, precum este săptămânalul nostru. O rubrică de durată este susținută în „Viața medicală“ de academicianul Constantin Popa, medicul căruia i se datorează înființarea Institutului Național de Boli Cerebrovasculare. Aceste surse de documentare și încă altele pleacă de la o necesitate devenită ineluctabilă: toți medicii, indiferent de specialitatea lor (nu doar interniștii, cardiologii, neurologii ori neurochirurgii), trebuie să recunoască și să diagnosticheze cu maximă probabilitate felul accidentului vascular cerebral și să dispună măsuri corecte și rapide de trimitere a bolnavului către unitatea medicală cea mai apropiată, cea mai bine înzestrată cu aparatură de investigații și având specialiști permanent puși la punct cu noutățile domeniului.
     Pentru pregătirea continuă a specialiștilor, informații de ultimă oră sunt aduse de recenta monografie Accidentul vascular cerebral cardioembolic. Corelații neurocardiologice, semnat de dr. Ileana Raluca Nistor și prof. dr. Ovidiu Băjenaru (Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgență București), împreună cu acad. Leonida Gherasim, toți cadre didactice la UMF „Carol Davila“. Li se adaugă, în calitate de coautori: dr. Andreea Olivia Ciobanu, prof. dr. Gheorghe Iana, conf. dr. Cristina Tiu și dr. Bogdan Dorobăț (Spitalul Universitar de Urgență București).
     Autorii arată că dintre subtipurile de accident vascular cerebral, cel cardioembolic ocupă un loc particular în neurologie și cardiologie, din pricina unei suite de condiții favorizante și factori de risc, dar și pentru că recentele posibilități de prevenție, terapie farmacologică și intervențională sporesc poziția medicului în fața dezastrelor bolii, deci în favoarea bolnavului său.
     Între multiplele surse ale AVC cardioembolic, cea mai des întâlnită este fibrilația atrială nonvalvulară și valvulară, fiind responsabilă de aproape un sfert din totalitatea AVC ischemice acute. Complexitatea subiectului, dar și adâncirea cunoașterii explică motivul restrângerii vastului domeniu al accidentelor de sorginte cardioembolică la o monografie precum aceasta, ieșită de curând de sub tipar (2016), la Editura Medicală. Este o carte de mare actualitate, de „convergență majoră în neurocardiologie“. Autorii reiterează totodată afirmația că AVC cardioembolic este numai una dintre problemele interesând convergența amintită. Noua specialitate, perfect justificată și conturată – neurocardiologia – prin frățietatea neurofiziologiei, morfologiei, neurologiei, cardiologiei, neuroradiologiei și imagisticii va fi benefică îngrijirii mai bune a celor suferinzi.
    Recenta apariție editorială este structurată pe 14 capitole a căror enumerare, chiar dacă este anostă, lămurește cititorul potențial în legătură cu ceea ce ar putea afla studiind pe îndelete lucrarea. Astfel, „Accidentul vascular cerebral cardioembolic și actualitatea sa“ (L. Gherasim), este o punere în temă istorică a problemei, o citare a datelor statistice și epidemiologice, prezentarea diverselor clasificări cu precizarea surselor care pot conduce la cardioembolism și expunerea explorărilor paraclinice (electro- și ecocardiografice) de identificare a surselor acestuia. Capitolul este o discuție concentrată pe particularitatea majoră a AVC cardioembolice și prevenția primară și secundară.
     În capitolul „Sursele de cardioembolism cerebral“ (Ileana Raluca Nistor, L. Gherasim) sunt examinate în continuare, cu dezvoltarea subcapitolului legat de fibrilația atrială (FA), condițiile cardiovasculare și generale asociate FA. Cea mai frecventă este tahiaritmia persistentă, apoi boala nodului sinusal, bolile valvulare, endocardita infecțioasă și complicațiile (neurologice) ale acesteia, mixomul cardiac, infarctul de miocard și cardiomiopatiile. Este expusă apoi, în amănunt, relația FA cu accidentul ischemic (L. Gherasim, O. Băjenaru). Se arată posibilitatea estimării riscului asumat pentru FA în cazul factorilor clinici de risc (nu lipsesc din listă: vârsta, sexul masculin, HTA, diabetul zaharat, dar mai ales disfuncțiile sistolice ventriculare, grăsimea pericardică și, nu în ultimul rând, apneea obstructivă în somn și fumatul).
     „Accidentul vascular criptogenetic“ și „Probleme de fiziopatologie în ischemia și infarctul cerebral“ (Ileana Raluca Nistor), cu prezentarea a ceea ce se numește „Cascada ischemică, la nivel celular“, „Microembolismul și relațiile cu macroembolismul cerebral“ (Cristina Tiu, Ileana Raluca Nistor) constituie următoarele capitole ale monografiei. Un loc special este ocupat în economia lucrării de „Examenul clinic neurologic în AVC acut ischemic“ (Ileana Raluca Nistor, O. Băjenaru). Examenul clinic nu și-a pierdut importanța, ba chiar permite ochiului vigil și instruit un diagnostic de înaltă probabilitate. Se prezintă elementele particulare în AVC cardioembolic, cum ar fi debutul brusc, absența semnelor clinice prodromale, tabloul neurologic la început sever, putând să se amelioreze rapid ulterior (odată cu fragmentarea embolusului), precum și particularitatea numită „sindromul embolusului migrator“, apoi examinarea arterelor și a predilecției acestora pentru diferite ocluzii.
     Este comentată critic scala de comă Glasgow (nu este singura) utilă în evaluarea severității afectării neurologice în AVC acut, în serviciile de urgență. În „Explorări moderne în AVC cardioembolic“ (Gh. Iana, O. Băjenaru, Ileana Raluca Nistor), autorii insistă asupra rolului imagisticii cerebrale, capitolul final al monografiei fiind un adevărat album de imagistică ilustrativă (Gh. Iana, B. Dorobăț, Andreea Ciobanu), care se bucură de bune condiții de prezentare tipografică, întregind expunerea.
     Cităm, mai departe: „Stratificarea riscului de AVC și de sângerare în AVC cardioembolic“ (L. Gherasim); „Evoluția, complicațiile și prognosticul în AVC cardioembolic“ (Ileana Raluca Nistor, O. Băjenaru, L. Gherasim), „Relația fibrilației atriale cu tulburările neurocognitive“ (O. Băjenaru). Urmează un capitolul optimist, cel privind „Prevenția AVC cardioembolic“ (L. Gherasim, Ileana Raluca Nistor, O. Băjenaru). Cel mai amplu capitol, amploare perfect justificată prin tematică, este cel intitulat „Probleme generale și specifice în tratamentul AVC ischemic“. Autorii arată de la început că „Managementul pacientului cu AVC acut înalt prezumat sau de mare probabilitate sau confirmat este un proces complex în care sunt implicate sistemul medical de urgență (ambulatoriu sau departamentul de urgență), unități speciale de diagnostic și tratament al AVC acut (unități de urgențe neurovasculare – unități de stroke), pacientul și familia sa“. Se consideră că există patru etape ale asistenței în AVC. Prima este recunoașterea și reacționarea rapidă în fața semnelor de accident vascular, apelarea imediată și preluarea prioritară a pacientului la nivelul serviciilor medicale de urgență. Cea de-a doua este transportul prioritar și anunțarea în prealabil a spitalului care va primi bolnavul, fiind urmată de a treia etapă, care reprezintă triajul la camera de gardă și evaluarea clinică. Ultima etapă este asocierea pentru diagnostic a laboratorului clinic și a departamentului imagistic, ceea ce trebuie să se petreacă la fiecare dintre etapele menționate.
     Etapele sunt detaliate într-o manieră clară, chiar didactică, după care sunt expuse mijloacele de tratament în unitățile de urgențe neurovasculare, începând cu cele farmacologice și urmate de cele de repermeabilizare a vasului ocluzat, de tromboliza și trombectomia mecanică, de recanalizarea vasculară intervențională etc. Bibliografia este plasată la finele fiecărui capitol. În 99% din cazuri sunt indexate lucrări ale autorilor anglo-saxoni, iar în restul de 1% cele (uneori) în limba română ale autorilor. Este o lectură fascinantă. Adjectivul ar putea părea impropriu făcând referire la o carte de știință, dar dramatismul manifestărilor clinice ale acestui tip de accident vascular acut, urgența minutată a intervenției, cvasigeometrica precizie cerută în stabilirea sediului leziunilor și posibilitățile din ce în ce mai eficace de tratament și de recuperare justifică această calificare.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC