Newsflash
Cultură

Conturul şi condurul Europei

de Nicolae ILIESCU - nov. 10 2011
Conturul şi condurul Europei
   Seminarul Penser L’Europe, aflat la ediţia a X-a, a adunat la Bucureşti, în Aula Magna a Academiei Române, în zilele de 14 şi 15 octombrie a.c., personalităţi de prim rang ale culturii şi ştiinţei româneşti şi europene. Astfel, acad. Eugen Simion împreună cu acad. Maya Simionescu – preşedintele şi respectiv vicepreşedintele executiv ai Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă – sufletul acestor întâlniri încă de la bun început, imediat de după anul 2000, de pe vremea când ele se desfăşurau în decorul suplu, rarefiat şi baroc al Sinaiei, au invitat o mulţime de profesori şi cercetători din România, Franţa, Belgia, Spania, Italia, Grecia, Israel, Austria etc. De remarcat participarea, pe lângă cei doi sus-amintiţi, a academicienilor Răzvan Theodorescu, Dan Berindei, Ioan Aurel Pop, Al. Zub, Marius Sala, a rectorului al Universităţii clujene, profesorul Andrei Marga, a fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, a fostului premier, Petre Roman, precum şi a oaspeţilor străini de mare greutate intelectuală: Thierry de Montbrial, director general al Institutului de Relaţii Internaţionale al Franţei, Jacques de Decker, secretar perpetuu al Academiei Regale de Limba şi Literatura Franceză, Serge Fauchereau, scriitor şi eseist, Jean Askenazy, profesor la Facultatea de Medicină din Tel Aviv, Jaime Gil Aluja, preşedinte al Academiei Regale de Ştiinţe Economice şi Financiare a Spaniei şi a multor altora, ambasadori, academicieni, profesori, scriitori, cercetători, gazetari.
   Prestigiosul eveniment a fost organizat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Academia Română, Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale, Academia Regală Wallonă din Belgia, Academia Regală de Doctori din Spania, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea privată „Petre Andrei“, din Iaşi, Primăria Generală a Capitalei, Primăria sectorului 2 etc. şi s-a desfăşurat pe trei secţiuni – Cultură, educaţie; Geopolitică, economie, legislaţie, demografie; Ştiinţă. Tema seminarului a fost alcătuită din două întrebări: Cum vă imaginaţi viitorul Europei? Cum credeţi că va arăta Europa peste cincizeci de ani?
   Cu acest prilej a fost lansat romanul lui Marcel Proust, „În căutarea timpului pierdut“, în trei volume din celebra de acum ediţie „Pleiada românească“, iniţiată de profesorul E. Simion, în noua traducere a Irinei Mavrodin – cea veche, clasică, aparţinându-i, după cum se ştie, lui Radu Cioculescu şi soţiei sale, Eugenia.
   Cu această fericită ocazie s-a efectuat un excurs prin istoria zbuciumată a Europei (numai între 1700 şi 1950 au avut loc peste două sute de războaie soldate cu aproape o sută de milioane de victime!) care, dincolo de apartenenţa la un spaţiu şi la un nume – fenician la origine, transferat de vechii greci, sub forma unei nimfe seduse de Zeus, cam ca în povestea Cenuşăresei – presupune şi împărtăşirea unor valori, cauze şi idealuri comune. Pentru greci, de exemplu, deci cei de la care ne vine vorba sub forma ei scrisă, Europa desemna mai întâi litoralul occidental al Mării Egee, coasta occidentală a Bosforului, pentru ca de-a lungul vremii şi al vremurilor să se împingă denumirea cât mai spre vest. De atunci şi până astăzi, termenul trimite la o entitate în continuă mişcare, o accepţiune geografică îmbinată cu o realitate culturală şi politică, nu numai un habitat, un loc unde nu doar locuieşti, ci şi un spaţiu căruia îi aparţii. Europa, de la Charlemagne şi până azi, de la cele două mari schisme (din 330 şi din 1054), este o răscruce a multor ansambluri spaţiale şi a diferite ordine de mărime, contururi a căror configuraţie este rezultatul a secole de istorie. Deocamdată, Uniunea Europeană, nume adoptat la Maastricht în 1992 şi sub care se adună aproape întregul continent nu este decât o structură lingvistică, nicidecum o entitate. Ea posedă o monedă comună, neadoptată de toate statele, şi nişte instituţii unde se discută intens şi enorm lucruri nesemnificative. Un sistem de apărare comun, frontiere şi cetăţenie europeană, conştiinţă europeană, partide europene nu există. Între mondializarea la modă, născocită tot de europeni, şi închiderea într-un spaţiu securitar este o mare contradicţie şi Europa nu este încă pregătită să ofere o soluţie, să dea un răspuns. Trecutul continentului nostru este alcătuit dintr-o sumă de conflicte şi de împărţiri arbitrare şi trebuie găsite elementele comune şi comunitatea de destin dincolo de acestea. Intelectualii, urmaşi în linie directă ai umaniştilor Renaşterii şi ai filosofilor din epoca Luminilor, sunt chemaţi să descopere acea identitate comună a europenilor, să intervină în dezbateri serioase, să aplaneze conflicte şi crize şi să interpreteze cu calm noile date ale realităţii. Cam acestea ar fi concluziile trase din diversele luări de cuvânt şi discuţii ale acestui seminar ce nu şi-a dorit nicidecum un proiect SF, ci a încercat să seducă prin eleganţa expunerii şi prin profunzimea ideilor exprimate. Şi care nu a avut pretenţia de a se constitui nici într-un think tank, nici într-un centru de analiză şi de previziuni, ci într-un cadru liber, distins şi destins de schimb de opinii între oameni de mare rafinament intelectual.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe