Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Consumul de cultură

Viața Medicală
Anca FLOREA vineri, 18 martie 2016
     Dacă timp de două luni tentațiile pentru melomani au fost destul de timide, acum, în prag de primăvară, pare că viața muzicală se mai înviorează și chiar se pregătește să ne „aglomereze“ agenda cotidiană, ceea ce nu e rău deloc. Programul de cercetare lansat de ARCUB în urmă cu un an, cu ocazia participării Bucureștiului în competiția pentru „Capitala europeană culturală 2021“, a ajuns într-o nouă fază. Multe analize statistice, scheme, grafice și rezultate ale unor sondaje referitoare la zonele de cultură agreate de marele public s-au regăsit în studiul realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, în perioada iulie–august 2015, pe un eșantion de 1.068 de persoane, cu vârsta peste 14 ani, prezentând o eroare de maxim +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%.
     Sincer, nu mă prea atrage ideea de a încadra iubitorii sau consumatorii de cultură în asemenea clasificări și raportări la cifre, ba chiar nu știu în ce măsură reflectă cu adevărat realitatea din care facem parte fiecare dintre noi. De aceea notez, pur și simplu, câteva date din concluziile raportului, din care rezultă, de exemplu, că 45,1% din respondenți preferă comediile, 31,2% sunt interesați de teatrul clasic, iar 11,6% de cel contemporan – în care există deopotrivă și comedie, și dramă. Nu înțeleg de ce opera, opereta și concertul simfonic se încadrează la „cultura elitistă“, iar teatrul nu, însă cert este că din raport reiese că „se înregistrează tendința constantă de non-consum atât la nivel național“, cât și în Capitală, chiar dacă sălile sunt frecvent arhipline și cu casa închisă. Aflăm că 12,9% din cei intervievați merg la operă sau la operetă (dacă mai avem așa ceva), iar 10,7% la filarmonici, intrând în discuție și accesarea internetului, dar fără a se ține seama că o parte din evenimente se transmit în direct pe diferite site-uri și că mulți participă în acest fel la evenimentele respective. S-a vorbit și despre „consumatorul domestic“, cel care se uită mult la televizor, deși există și posturi de cultură, de muzică, pe care pot să urmărească spectacole sau concerte superbe, deci acele procente devin relative. Mai rezultă că producțiile oferite în aer liber sunt mai atractive, iar „motivațiile de amuzament și intelectuale sunt cele care domină în rândul bucureștenilor“. Cred însă că preocupările intelectuale nu exclud amuzamentul. Există și consumatori care frecventează festivalurile, dar autorii studiului nu le menționează la categoria „mersul la concert“ și se opresc doar la Festivalul „Enescu“, la cel de muzică veche, la SoNoRo sau la „Viața e frumoasă“, care, culmea, exact în 2015 nu a prea existat. Și totuși stagiunea estivală de la Ateneu –  Festivalul „Vara magică“ umple sălile de ani buni, precum și „RadiRo“ în care evoluează orchestre radio din lume.
     Desigur că iubitorii de cultură au un fel de „nișă“ a lor, microbiștii sau amatorii de cluburi și discoteci sunt mult mai numeroși, dar citind asemenea studii din care rezultă că „în cazul locuitorilor din București avem un consum în spațiul public de tip omnivor, ce include bricolarea mai multor tipuri de oferte din diverse domenii culturale“, mă simt pusă în „cutiuțe“ și „sertărașe“, încadrată la „cât la sută“, alături de cei mulți ca mine, atrași de frumos, de interesant, de tot ce înseamnă artă. Dacă asemenea structurări vor conduce la o strategie cu elemente concrete pentru atragerea potențialilor vizitatori ai unui București, capitală europeană culturală, vom vedea. Până atunci însă, cei interesați pot să citească studiul respectiv, care notează și că interesul pentru film și carte a scăzut, deși cinematografele de la mall-uri sunt  pline, iar la târgurile de carte e aglomerație mare, și să constate în ce „căsuță“ se văd incluși, deși eu prefer să mă duc, în continuare, la spectacole și concerte, fără „complexul“ elitist.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC