Newsflash
Cultură

Comentariul

de Dr. E. G.-P. - aug. 23 2013
Comentariul
Un confrate de la Deutsche Welle afirma cu aplomb şi un uşor aer de superioritate, într-un interviu luat de România Actualităţi, că un comentariu nu poate fi obiectiv, echidistant, atâta vreme cât, prin definiţie, exprimă o părere personală. Are şi n-are dreptate colegul. O părere personală diferă, totuşi, de comentariul unui profesionist.
Adevărat este că, scriind un comentariu, mereu îţi apar în faţă propriile idei, cu care însă – dat fiind că vrei adevărul şi numai adevărul, binele şi numai binele, frumosul şi numai frumosul – se cade să intri din când în când în dialog. Să cauţi şi ceea ce se poate opune impresiilor sau convingerilor tale. Un comentariu echidistant se face, prin urmare, mai greu, dar se face.
E adevărat că la obiectivitatea comentariului contribuie şi anumite condiţii de mediu: locul şi timpul în care e prezentat (e pus pe prima sau pe ultima pagină, se transmite în prime time sau la o oră complet nefavorabilă receptării?). Şi foarte importantă este vecinătatea – cine şi cum îl secondează, ce şi cum se transmite imediat după el.
Ca şi umorul, comentariul părtinitor poate fi intenţionat sau neintenţionat. Cu ani în urmă, făceam o emisiune de radio pentru un public format din preşcolari mici. Fără politică, fireşte. Cu ceva ştiinţă. Dar şi cu umbra unui citat din „conducătorul suprem“, cum cerea „viza politică“. În final, ofeream muzică. Pentru copii. În acord cu cele cuprinse în material, potrivit mi s-a părut un cântecel pe care nu-l mai auzisem demult şi îmi plăcea. Îi plăcea şi „vizei“, care a izbucnit într-un râs fără limite: „Vrei să ne aresteze pe amândoi? Scoate cântecul imediat!“. Uitasem complet de Nicolae Ceauşescu, or cântecul spunea: „Nicuşor avea o tobă, bum, bum, bum…/Toată ziua, vrei nu vrei, bate-n tinicheaua ei/Nicuşor avea o tobă, bum, bum, bum“. Era un comentariu? Era. Neintenţionat? Poate. La fel cum, recent, la Actualităţi, imediat după o declaraţie a unui om politic important, producătorul (actuala „viză politică“?) a fost de acord să se transmită cântecelul cu cel care tocmai zicea „am înţeles ideea: ţi-ai risipit iubirea pe un dobitoc“.
Comentariul te trădează. Se poate vedea ce gândeşti, ce ştii şi ce nu ştii despre subiectul în cauză. Formula diferă, însă. La „Colţul copiilor“ – acea minirubrică cu întrebări menite să-i pună în încurcătură pe copii (şi noi să râdem de perlele lor lingvistice) – se găsesc cele mai concise comentarii inteligente. Ale copiilor. Ei, uneori, nu ştiu toate cuvintele sau le înţeleg potrivit vârstei. În loc să învăţăm de la copii comunicarea între generaţii, noi credem că e bine să-i „încurcăm“. Dar ei nu se încurcă. Auzind întrebarea: „Cum sar puricii?“, copilul a spus la ce le foloseşte acestora să sară şi a precizat că puricii sunt săritori excelenţi. Dar inexactitatea a sancţionat-o, acelaşi copil, printr-un comentariu. Reporter: „Cum se nasc puricii?“. Comentariul: „Ei nu se nasc. Ei ies“.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe