Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Cât costă prelungirea vieţii cu un an?

Viața Medicală
Dr. Marinela van den HEUVEL-OLĂROIU marţi, 23 septembrie 2014
   Mult timp a fost un tabu şi societatea nu a fost pregătită să discute acest subiect: mai este totul (aproape) gratuit şi posibil în sistemele de sănătate? Cât costă în realitate tratamentul şi îngrijirea unui bolnav? Cât se vrea şi/sau se (mai) poate plăti pentru prelungirea vieţii unui pacient cu speranţă de viaţă redusă? Cine are dreptul la tratamente costisitoare şi pe ce criterii se face selecţia?
   Dar îmbătrânirea populaţiei şi creşterea numărului de persoane cu boli cronice incurabile, rare şi cu dizabilităţi determină politicienii din sănătate să aplice măsuri restrictive şi să limiteze accesul la serviciile medicale din pachetele de asigurări prin stabilirea de plafoane financiare. Implementarea de astfel de restricţii a fost solicitată chiar de profesioniştii din sănătate confruntaţi din ce în ce mai des cu situaţii în care trebuie să discute cu pacienţii despre costuri, rambursări sau de ce au sau nu dreptul la anumite tratamente/servicii. Iar medicii consideră că astfel de discuţii nu fac parte din atribuţiile lor.
   Introducerea economiei de piaţă în sistemele de sănătate şi „rentabilizarea“ unităţilor sanitare a determinat dezvoltarea de instrumente de măsură standardizate pentru prognoză şi aprecierea calităţii vieţii şi a costurilor actelor medicale. Astfel, se utilizează de aproape 30 de ani indicele QALY (Quality–Adjusted Life Year) pentru măsurarea calităţii vieţii, a beneficiului pe care îl aduce un tratament şi pentru a anticipa cât costă pe an un tratament sau o intervenţie medicală. Valoarea unui QALY se calculează utilizând o formulă şi este cuprinsă între 1 şi 0, astfel că un an de viaţă în perfectă sănătate este echivalentul a 1 QALY iar decesul este echivalentul a 0 QALY. O persoană supusă dializei are un QALY în jur de 0,5, ceea ce înseamnă o calitate a vieţii pe jumătate comparativ cu a unei persoane sănătoase.
   În strânsă relaţie cu QALY este indicatorul DALY (Disability-Adjusted Life Year) care măsoară povara bolii, anii de viaţă ajustaţi după incapacitate. Un an DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut. Primele cauze în ierarhia DALY pentru România sunt bolile cardiovasculare, tumorile maligne, tulburările psihice, traumatisme/accidente/otrăviri, bolile aparatului digestiv şi respirator, bolile infecţioase şi malformaţiile congenitale.
   Sistemele de sănătate folosesc astfel de instrumente pentru a aprecia cât costă pe an tratamentul unui pacient cu o anumită boală. De exemplu, se ştie că în Olanda dializa costă în jur de 22.000 de euro, pe an, iar tratamentul unui pacient cu o boală rară, de exemplu cu boala Pompe, forma clasică, între 400.000 şi 700.000 de euro/an. La fel se poate stabili care este costul unui QALY, de exemplu în medie este de 50.000 de euro şi, mai specific, de 20.000 de euro în cazul unei intervenţii preventive.
   În prezent se încearcă, folosind QALY, stabilirea cuantumului maxim acceptabil pentru o intervenţie/tratament care ar prelungi cu un an viaţa. Dar nu oricum, ci cu atingerea unui nivel bun de calitate a ei.
   Instituţia olandeză RVZ (Raad voor de Volksgezondheid en Zorg) a stabilit în 2006 suma de 80.000 de euro ca plafon maxim pentru prelungirea vieţii cu un an, ceea ce a stârnit indignare şi dezbateri furtunoase. În final nu a fost luată nicio decizie politică. Dar creşterea rapidă de la an la an a bugetului sănătăţii a redeschis dezbaterea în societatea olandeză şi se consideră că, fără stabilirea unor plafoane financiare maxime pentru intervenţiile medicale, acestea nu se vor mai putea plăti în viitor de la bugetul de stat. Nu numai experţii olandezi au stabilit plafoane acceptabile ale QALY, dar şi cei englezi, care au ajuns la 36.000 de euro/an, şi cei americani, la 100.000 de dolari/an.
   Referitor la stabilirea acestui plafon, postul naţional de televiziune olandez împreună cu ordinul medicilor specialişti au efectuat recent o anchetă în rândul medicilor de toate specialităţile. Ancheta a fost trimisă la aproape 10.000 de medici şi au răspuns ceva mai mult de 2.200. Peste 70% au fost de părere că trebuie stabilite plafoane financiare la intervenţiile medicale; unul din şase medici a afirmat că are în evidenţă pacienţi care „costă“ mai mult de 80.000 de euro/an, cât stabilise RVZ acum câţiva ani. Mai mult de jumătate dintre medici au afirmat că nu vor să se pronunţe şi să indice un plafon maxim. Trei sferturi dintre cei anchetaţi au susţinut că plafonul maxim pe an nu ar trebui stabilit de politicieni, de organizaţiile profesionale sau de casele de asigurări, ci de o comisie de experţi (formată din medici, experţi în etică, reprezentanţi ai pacienţilor şi ai societăţii civile şi specialişti în finanţe). Motivul este că numai în acest fel nu vor mai exista discuţii şi plafonul va fi acceptat de majoritatea populaţiei la fel ca şi alte măsuri financiare restrictive.
   Dilema în folosirea unui astfel de sistem de calcul este dacă criteriul de stabilire a unui plafon maxim ar trebui să fie calitatea vieţii, adică ar trebui utilizat QALY sau alte criterii, alţi indicatori. Dar este deja clar că societatea va trebui să decidă în curând cât este dispusă să plătească pentru prelungirea în bune condiţii de calitate a vieţii cu un an.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC