Elaborat
de autori deja consacraţi în specialitate de peste 25 de ani – prof. dr. Florin Tudose, conf. dr. Cătălina
Tudose, dr. Letiţia Dobranici – TRATATUL
DE PSIHOPATOLOGIE ŞI PSIHIATRIE PENTRU PSIHOLOGI este atât un unicat, cât şi
un model de referinţă pentru învăţământul universitar din România şi practica
„psi“ – psihologi, psihoterapeuţi, psihiatri, împreună cu domeniile
complementare. Volumul de aproape 700 de pagini este structurat în 11 capitole,
cuprinzând 753 de subcapitole, ierarhizate într-o riguroasă clasificare zecimală,
şi este fundamentat prin 417 referinţe bibliografice. A fost „construit“ prin
talentul şi experienţa multidimensională a autorilor – în plan clinic şi
didactic, medical şi psihologic, organizaţional şi de cercetare. Rezultatul –
de o excepţională valoare – este dat de constituirea unui adevărat instrument
teoretico-practic, manual înalt operaţional, „o busolă“ de orientare, direcţionare
şi comunicare în „oceanul“ psihicului şi comportamentului uman, pe „mările“ în
prefacere ale medicinii/psihiatriei, filosofiei/psihologiei, sănătăţii/bolii,
psihopatologiei/psihoterapiei şi antropologiei/sociologiei.
Cartea
realizează performanţa rară de a înmănunchea, într-o sistematică perfectă şi
coerenţă remarcabilă de echilibru, înţelegere şi învăţare, idei şi concepte, răspunsuri
şi argumentări, demonstraţii şi clasificări. De aceea, tratatul reprezintă o
demonstraţie de logică progresivă, de esenţă şi claritate, de elocvenţă şi
conciziune, în comunicarea şi cunoaşterea universului uman. Din titlu – cartea
devine utilă, din cuprins – necesară, iar din aprofundarea conţinutului –
obligatorie, pentru standardul universitar al tratatelor de marcă, pentru
procesul de învăţământ, pentru educaţia psihologică/medicală continuă. Este un
„arc peste timp“ în sinteza temporală: de la trecut – naşterea, iar apoi evoluţia
şi progresele psihiatriei – psihopatologiei – psihologiei – psihoterapiilor, la
cele mai actuale achiziţii ale prezentului, prelungite în perspectivele de
viitor. În performanţă spaţio-temporală, tratatul dezvoltă şi un areal de spaţiu
integrativ: de la neuroştiinţe la dimensiunea bio-psiho-socială a fiinţei
umane, de la medicină şi antropologie, la filosofie şi cultură.
Calităţile etalate de această „enciclopedie“ modernă a
funcţionării creier – psihic – comportament, în registru de
psihonormalitate/psihopatologie, determină importanţa şi aria largă de
utilitate/utilizare multidisciplinară a tratatului: de la medicina de familie,
generală, internă, la neurologie, gerontologie, geriatrie la psihiatrie,
psihosomatică, psihologie, medicina stresului şi la ştiinţele comportamentului,
comunicării, educaţiei.