Am
avut ocazia, nu demult, să păşesc în istoria Budapestei, prin intermediul unei
expoziţii – „Poduri-Epoci-Budapesta“ – găzduită de Institutul Balassi din
Bucureşti. Organizarea şi materialul documentar aparţin Muzeului de Istorie a
Budapestei, care a ales să ne poarte astfel prin viaţa oraşului din ultimele
două secole, prin ceea ce a fost aventura construirii, tristeţea distrugerii şi
hotărârea reconstruirii podurilor care au făcut, în definitiv, ca Buda şi Pesta
să devină o singură entitate, oraşul de astăzi.
Legate
la început doar printr-un pod de pontoane, cele două maluri au trebuit să aştepte
prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai exact anul 1849, pentru a fi unite
trainic de Podul cu Lanţuri, cel mai cunoscut dintre toate. Unificarea formală
a Budei cu Óbuda şi Pesta în 1873 a dus la creşterea nevoii de comunicare între
ele, şi aşa au început să apară şi alte poduri: Margareta, Elisabeta, Árpad,
pentru a aminti doar câteva dintre ele.
Toată
această istorie dinamică şi fascinantă este susţinută prin imagini din
respectivele epoci. Gravuri, picturi, obiecte decorative şi fotografii vechi
sunt reproduse pentru a ilustra aspectul oraşului de-a lungul trecerii timpului
şi felul în care transformările suferite l-au făcut să devină din ce în ce mai
modern. Ca dovadă a acestei modernităţi, podul Elisabeta, la momentul inaugurării
sale din 1903, era o realizare deosebită din punct de vedere tehnic, fiind construit
cu un singur arc, fără piloni de susţinere în mijlocul fluviului.
Impresionează
în mod deosebit ilustraţiile din perioada celui de-al Doilea Război Mondial
când, ca urmare a bombardamentelor, au fost distruse şi podurile peste Dunăre,
odată cu părţi importante din oraş. Acest pas înapoi, însă, nu a fost de natură
să oprească mersul lucrurilor. Podurile vechi au fost reconstruite, chiar s-au
mai făcut altele; cel mai nou, podul Megyeri, a fost inaugurat în anul 2008.
Pentru a completa istoria vizuală, fiecare perioadă este însoţită de repere
cronologice şi de explicaţii ample legate de contextul social şi politic al
epocii respective, oferindu-ne în acest mod posibilitatea de a înţelege mai
bine felul în care podurile au luat naştere şi au influenţat viaţa Budapestei.