Newsflash
Cultură

Barocul şi medicii lui Brâncoveanu

de Alexandra NISTOROIU - nov. 14 2014
Barocul şi medicii lui Brâncoveanu
    Palatul Suţu a găzduit recent conferinţa „Medicii lui Brâncoveanu“ susţinută de prof. dr. Octavian Buda, vicepreşedintele Societăţii Române de Istoria Medicinei. Câteva zeci de oameni s-au adunat în foaierul muzeului pentru a asculta o prezentare a personalităţilor medicale conectate cu domnia lui Constantin Brâncoveanu, pusă în contextul cultural şi ştiinţific al vremii. Profesorul Buda şi-a început discursul definind perioada barocă, o epocă în care se pun bazele ştiinţei moderne, în general, şi ale medicinii, în particular. Mai târziu, şi în cultura română apar expresii ale barocului. Astăzi, în literatura europeană începe să se vorbească şi despre o ştiinţă barocă. În epoca barocului apare un concept, intrat azi în vocabularul clasic: conceptul savantului. Tot atunci se remarcă şi conturarea unui statut diferit al oamenilor de ştiinţă: „solidaritatea oamenilor de ştiinţă nu mai ţine cont de frontiere sau de limitările impuse de apartenenţele politice sau religioase“. Este perioada în care apare cel dintâi număr al Gazette de France (1631), primul ziar tipărit vreodată în Europa, fondat de Théophraste Renaudot, un medicfrancez.
   Constantin Brâncoveanu a avut obiceiul de a se înconjura, la curtea lui, de medici veniţi în principal din străinătate. Tradiţia fusese, de fapt, întemeiată înaintea lui de domnitori ca Mihai Viteazul, Ieremia Movilă, Vasile Lupu, Matei Basarab sau Constantin Şerban. La curtea lui Constantin Brâncoveanu au activat mai mulţi doctori remarcabili, intelectuali cosmopoliţi, proveniţi atât din spaţiul bizantin, grecesc, cât şi veniţi din Apus, şcoliţi mai ales la Padova, dar şi în spaţiul german: protomedicul Iacob Pylarino, Ioan Comnen Milibdos, Pantaleon Caliarchi, Bartolomeo Ferrati, Brecht von Brechtenberg, Giorgios Hypomenas.
    Unul dintre ei, Bartolomeo Ferrati, un conte italian sosit în ţară în 1607, s-a bucurat de încrederea lui Brâncoveanu, ca medic principal. Ferrati s-a căsătorit cu o româncă, membră a familiilor Cantacuzino şi Brâncoveanu. După exe­cuţia lui Brânco­veanu, s-a mutat în Moldova, la curtea lui Mihai Racoviţă. Ieşea în evidenţă prin eleganţa sa şi vestimentaţia colo­rată care frapa curtea bizantină, dar era în ton cu vestimentaţia barocă destul de colorată a vremii, a explicat profesorul Buda.
    Un alt personaj intere­sant a fost Clemence von Brechtenberg, fiu de pastor din Strasbourg. A studiat medicina în Germania şi a venit în Transilvania ca medic militar. Învăţase destul de bine limba română, pentru că îşi propusese să traducă în româneşte o serie de opere clasice ale Antichităţii. Îl inspira protestantismul lui Martin Luther, care a tradus în germană intangibila Biblie. Pe Brâncoveanu însă l-a speriat zelul lui, deoarece se străduia foarte mult să îi convertească pe turci la creştinism, aşa că a renunţat, în cele din urmă, la serviciile lui.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe