Pentru cei din breasla medicală, numele cunoscutului cardiolog român, profesorul Eduard Apetrei, nu cred că necesită nicio prezentare biografică. Trebuie totuși amintit faptul că, dincolo de activitatea sa didactică îndelungată, de cercetarea științifică – introducerea ecocardiografiei la noi în țară – și de cărțile pe teme dintre cele mai importante pentru specialitatea sa, odată cu înaintarea în vârstă și acumularea unei vaste experiențe, și-a descoperit vocația onorantă de iatroistoriograf. De curând, a dat la iveală, sub auspiciile Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, volumul-album (text și fotografii de mare valoare documentară) Clinica de Cardiologie „Prof. dr. C. C. Iliescu”, realizat în colaborare cu prof. dr. Carmen Ginghină și prof. dr. Ioan Mircea Coman.
Lucrarea este o istorie însoțită de imagini, de bună calitate, a primei instituții medicale de cardiologie din România, înființată în 1945 sub denumirea de ASCAR (ASistența CARdiacilor) și a celei dintâi clinici de cardiologie – specialitate desprinsă din trunchiul viguros al medicinii interne – în 1959. „Putem afirma, scrie autorul, că evoluția cardiologiei în România este strâns legată de evoluția Clinicii de Cardiologie.” Acestora – indisolubil legate de numele prof. dr. C. C. Iliescu – li se recunosc trei etape: 1. 1959–1976, etapa ASCAR; 2. 1976–1991, desființarea ASCAR și mutarea la spitalul Fundeni; 3. 1976–1991, etapa Fundeni, înființarea Institutului de cardiologie, purtând numele profesorului C. C. Iliescu, apoi perioada 1991 și în prezent, cu o activitate mereu dezvoltată și îmbunătățită a Institutului „Prof. Dr. C. C. Iliescu”.
Învățământul de cardiologie a fost inițiat de o manieră modernă, riguroasă și inteligentă de profesorul Iliescu. Format în renumite clinici londoneze timp de patru ani, revine în țară, introducând modul de lucru caracteristic școlii anglosaxone, diferit de cel tradițional (dominat de personalități precum D. Danielopolu și Iuliu Hațieganu – influențați de școlile franceză și germană). „Domeniul abstract, misterios, devenea în concepția sa [a profesorului C. C. Iliescu] pragmatică, un domeniu al fiziopatologiei aplicate, ușor abordabil. S-a inițiat trecerea de la semiologia scolastică la raționamentul noii
mentalități.”
ASCAR (înființat în 1945) sub conducerea profesorului C. C. Iliescu a acumulat mii de fișe ale bolnavilor cardiaci, riguros selectați și supravegheați medical timp de două decenii. ASCAR acorda asistență medicală și a devenit centru de învățământ pentru formarea cardiologilor; elabora îndreptare metodologice, punându-se bazele dezvoltării ulterioare a specialității. Personalități marcante ale cardiologiei mondiale, precum P. D. White, De Bakey, E. Corday, R. J. Bing, Susane Knobel, A De Maria ș.a. – care au vizitat ASCAR –, și-au exprimat admirația pentru această înfăptuire.
Autorul citează numele unor medici, precum doctorii Vintilă Mihăilescu, Petronela Vintilă, Mihai Ghiță, Marcel Efaim, Lorena Scrobohaci, I. Lobel, Olga Dumitrescu, Radu Enescu, Dinu Drăghici, Gh. Bunghez, Doina Rogozea, care acordau consultații și, deși nu erau cadre didactice, se ocupau de cursanți și conduceau laboratoarele instituției, precum cele de hematologie, electrocardiologie, radiologie… Unii dintre aceștia au scris monografii cuprinzând tot ce era mai nou în specialitate, dar adăugând și propria lor experiență, iar Vintilă Mihăilescu a imaginat în plus și a pus în aplicare un sistem de fișe perforate care permitea selectarea rapidă a documentului medical al pacientului sau selectarea fișelor cu un anume diagnostic.
La Fundeni, după desființarea ASCAR, au apărut noi laboratoare, iar în urma diligențelor profesorului C. C. Iliescu, în 1959 a fost creată Clinica de Cardiologie, iar C. C. Iliescu a devenit primul profesor de cardiologie din România. Merită citate, fie și pentru posteritate, numele cadrelor didactice din 1960: prof. dr. C. C. Iliescu, conf. dr. Lazăr Kleinerman, conf. dr. Emil Viciu, șef de lucrări dr. Matei Iliescu; asist. univ. – dr. Radian Petrescu, dr. Georgeta Domocos, dr. Constantin Baciu, dr. Paul Iacobini. S-au înscris de pretutindeni cursanți (medici de medicină internă pentru a se specializa și în cardiologie) și – nou și important – s-au ținut cursuri pentru pediatri pentru a se specializa și în cardiologie.
Fotografiile ulterioare ale cărții-album înfățișează seriile de cursanți, din ce în ce mai numeroase (din 1964, și medici rezidenți), care – după modelul ASCAR – vor dezvolta servicii de cardiologie în orașele din țară. Alături de colegi, remarcăm figura tânărului dr. Eduard Apetrei. Maestrul cardiologilor (profesorul C. C. Iliescu) efectua vizite în noile centre de cardiologie din țară, pentru a observa la fața locului cum se lucra în spiritul celor învățate la ASCAR și a oferi sfaturi.
În anul universitar 1965–1966 au început să se desfășoare cursuri de perfecționare pe diferite domenii ale cardiologiei – boli congenitale, valvulopatii, cardiopatie ischemică – și au fost publicate monografii, precum: „Endocardita infecțioasă”, „Explorarea funcțională cardiovasculară”, „Cardiomiopatiile”, „Stenoza mitrală”, „Cordul pulmonar cronic”, „Hipertensiunea arterială”, „Electrocardiografia” ș.a.
În 1964 și-a început activitatea prima secție din țară de terapie intensivă coronariană, s-au făcut primele conversii electrice și defibrilări și s-a implantat primul stimulator cardiac construit la noi (1965).
Profesorul C. C. Iliescu se pensionează, iar în 1966 la șefia clinicii este adus prof. dr. Aurel Moga, totodată ministru al sănătății, împreună cu o echipă de la Cluj. Acesta a lansat ideea transformării clinicii de cardiologie într-una de medicină internă „cu profil de cardiologie”. Nu a reușit. A decedat în 1973, iar la conducerea clinicii e numit conf. dr. L. Kleinerman. În 1974, clinica ASCAR se mută la Fundeni, unde „nu și-a mai putut îndeplini pe de-a-ntregul misiunea, s-a sufocat. Instituția și-a pierdut independența, serviciul de asistență socială a dispărut, cel de ambulatoriu devenise impropriu, fișierul nu mai avea spațiu, aproape toate cele 110.000 de fișe au fost distruse” din dispoziția direcției Spitalului Fundeni; nu se mai organizau cursuri de perfecționare, iar promovarea cadrelor didactice a fost „înghețată”. (Se cunosc mai multe astfel de „atentate informaționale”, prin care urmași zeloși sau așa-ziși organizatori de sănătate au distrus documente și arhive medicale care se puteau cu folos studia și valorifica – n. red.)
Profesorul Costin Carp, numit șeful clinicii în 1978, convins de valoarea clinicii și a ASCAR, încearcă să reînvie și să continue activitatea complexă inițială și, în bună măsură, izbutește. S-au făcut progrese, au reușit la concursuri medici noi și bine pregătiți profesional, iar după 1980 se introduc procedurile de tratament endovascular („cardiologia intervențională”). Se reiau și se organizează manifestările științifice naționale, iar în 1990 se reorganizează Societatea de Cardiologie (președinte este prof. dr.
C. Carp, iar secretar, dr. Eduard Apetrei).
Anul 1991 este unul esențial – Institutul de Cardiologie devine o instituție independentă, purtând numele creatorului cardiologiei române moderne, prof. dr. C. C. Iliescu. Firește, evoluția acestei unități medicale de renume nu se oprește aici; istoria continuă, relevând progres și diversitate științifică, pe care cititorii o vor afla răsfoind recenta lucrare, bogat ilustrată, a prof. dr. Eduard Apetrei (care în 1993 devine șef de clinică).
Sub fiecare fotografie, autorul oferă informații despre persoanele reprezentate, nume mari, astăzi corifei ai cardiologiei naționale, nelipsind aproape niciunul. O parte dintre membrii clinicii – după 1990 – au beneficiat de perioade de pregătire profesională în străinătate, revenind în țară și introducând proceduri moderne de diagnostic și tratament. Se continuă planurile de cercetări și elaborarea de monografii și tratate. Titluri onorifice au fost acordate profesorilor Eduard Apetrei, Carmen Ginghină (care din 2004 conduce clinica), C. Macarie ș.a.
Încheiem citând componența cadrelor didactice ale Clinicii de cardiologie din 2017: prof. dr. Carmen Ginghină, prof. dr Ioan Coman, prof. dr. Bogdan Popescu, conf. dr. Ruxandra Jurcuț, conf. dr. Ovidiu Chioncel, șefi de lucrări – Radu Ciudin, Ioana Stoian, Adrian Mereuță, Carmen Beladan, asistenți – Monica Rotăreasa, Costel Matei, Cosmin Călin, Mona Mustață, Andreea Călin, Monica Roșca. Împreună cu aceștia, în secțiile de cardiologie ale clinicii, în laboratoare (de explorări funcționale neinvazive și în cel de explorări invazive; la Centrul regional ambulatoriu de cardiologie preventivă, în compartimentul de primiri urgențe, în cel de electrofiziologie cardiacă și pacing etc.) își desfășoară activitatea numeroși medici specialiști și primari, cercetători științifici, doctori în medicină, nominal menționați și oferind un palmares profesional evidențiat în cartea profesorului Eduard Apetrei.
Este, de asemenea, remarcabilă preocuparea pentru programele naționale de prevenție și existența unor grupuri de lucru pe domenii. Câteva exemple: coordonatorul național pentru prevenția bolilor cardiovasculare din partea Societății Române de Cardiologie la Societatea europeană omologă, apoi secretar al grupului este dr. Iulia Kulcsar, medic primar, doctor în medicină; grupul de lucru pentru ecocardiografie și alte tehnici imagistice a fost condus de conf. dr. Ruxandra Jurcuț, în prezent secretar al grupului; conf. dr. Ovidiu Chioncel a condus grupul de lucru de insuficiență cardiacă ș.a. Prof. dr. Eduard Apetrei se ocupă în continuare de doctoranzi.
