Newsflash
Cultură

Arta contemporană, sub lumina reflectoarelor

de Dr. Raluca BULEA - oct. 12 2018
Arta contemporană,  sub lumina reflectoarelor
    Nopțile culturale cu care ne-am obișnuit în ultimii ani au meritul de a ne obliga, pentru o perioadă relativ scurtă, să ne concentrăm atenția asupra unui subiect care, de cele mai multe ori, nu apare prea des pe lista activităților obișnuite. Motivul nu este lipsa de interes, ci mai degrabă ritmul copleșitor al vieții, care ne îndeamnă să amânăm, uneori sine die, vizitarea unei expoziții. Cea de-a 12-a ediție a Nopții albe a galeriilor (NAG), ce a avut loc la 5 octombrie în 13 orașe din țară, a demonstrat că promovarea și construirea unui nivel de așteptare față de un eveniment reușesc să mobilizeze publicul, transformând momentul într-un real succes, prilej de plăcute întâlniri, descoperiri artistice și plăceri intelectuale. În București, harta serii a fost deosebit de generoasă, la fel ca în ultimii ani, cuprinzând aproape 70 de spații de expunere, cu profiluri destul de diferite. Interesant la această ediție a fost interesul stârnit de NAG în rândul institutelor culturale, patru dintre acestea alegând să se alăture proiectului, aducând în programul propriu manifestări în ton cu specificul nopții.
    Institutul Balassi a organizat finisajul expoziției Confluențe 2, despre care v-am relatat în numărul trecut, invitând publicul nu doar să admire și să interacționeze cu lucrările tinerilor artiști, ci și să participe la o dezbatere despre democrație în politică și artă. Institutul francez, fidel devizei sale de a trăi culturile și de a fi parte integrantă din peisajul local, și-a propus să ne atragă prin intermediul unei instalații de mari dimensiuni, ce s-a adaptat cât se poate de confortabil în Atrium, timp de câteva zile, Barbarul, semnată de Alexandru Rădvan și aleasă de curatorul Cosmin Nasui. Lucrarea este o referire cu materiale moderne la miturile și istoria noastră, pe marginea căreia am putea construi o multitudine de povești și legende. Se încadrează în secțiunea Istorie a proiectului „Monumente în mișcare”, lansat în 2014 de Nasui Collection & Gallery.
    La Institutul Cervantes ne aștepta expoziția itinerantă „Arhitecturi pictate”, vernisată cu o zi înainte și care va rămâne deschisă până la 30 noiembrie. Curatorii Roberto Mollá și Juan Cuéllar ne invită la o călătorie în universul urban contemporan, așa cum este el văzut și reprodus pe pânză de un grup de pictori ce aparțin curentului denumit figurativ postconceptual. Fără să abandoneze formele geometrice atât de îndrăgite de arta abstractă, autorii selectați le folosesc, asemenea arhitecților, pentru a le îngloba în structura unor edificii, unele reale sau realizabile. Unele detalii amintesc de curentul german Bauhaus sau de raționalismul italian, altele sunt imaginare și pot sta în picioare doar într-o lume a fanteziei. Exemplul cel mai grăitor este instalația care domină zona centrală a sălii de expoziții, creată și recreată în funcție de disponibilitățile spațiale de Nelo Vinuesa, și care ne introduce într-un oraș imaginar, plin de culoare, foarte asemănător construcțiilor de lego iubite de copii, dar care are o mare încărcătură simbolică și referiri la viața reală a marilor metropole: aglomerația, suprapunerea, dezvoltarea obsesivă uneori pe verticală etc.

Redeschidere cu fast

    Într-o combinație de stiluri arhitectonice, Institutul Goethe a ales să își celebreze cu fast mutarea și redeschiderea la o nouă adresă (Calea Dorobanților nr. 32) în același timp cu NAG, incluzând pe harta nopții expoziția temporară interactivă de jocuri video. Intitulată „Games and politics” (jocuri și politică), expoziția este organizată în cooperare cu Centrul pentru Artă și Media din Germania. Este găzduită de Pavilionul 32, spațiul dedicat bibliotecii și programelor culturale, una dintre cele trei clădiri ale noului sediu, alături de sălile de curs din clădirea tip zgârie nori, puțin desprinsă din peisaj și de vila clasică ce adăpostește spațiile administrative, cândva sediul grădiniței germane. Inedita expoziție, care se poate vizita până la 21 octombrie, își propune să ne facă să reflectăm asupra jocurilor care, dincolo de evidentul lor scop ludic, pot reprezenta instrumente de reflecție sau manipulare socială, politică sau culturală, putând ajunge, în opinia organizatorilor, să fie o formă distinctă de artă. O altă propunere interesantă lansată de Institutul Goethe cu ocazia redeschiderii este „biblioteca obiectelor”, o inițiativă care favorizează împrumutul și împărțitul obiectelor de care nu mai avem nevoie sau pe care le folosim foarte rar. Ea are ca scop reducerea deșeurilor și a nevoii de spații de depozitare pentru lucrurile achiziționate, dar rar sau deloc folosite.
    Fiind vorba de noaptea galeriilor, nu puteam continua traseul decât cu evenimentele marcate pe hartă ca Focus NAG, cele puse la cale de Asociația Ephemair, începând de la ediția a zecea, special pentru această ocazie, dar care rămân deschise spre vizitare pe parcursul unei luni încheiate. Rezidența Scena 9 este din nou gazda expoziției principale, proiectul din acest an intitulându-se „Cultura artist-run – critică, rezistență, evadare”. Prin intermediul său, curatorul Igor Mocanu a dorit să atragă atenția publicului larg asupra unor inițiative culturale private care s-au bucurat de succes pe scena artistică în ultimii 10–15 ani, fără să aibă sprijinul autorităților. Edituri, companii de teatru, galerii, fiecare a încercat cu propriile resurse – materiale și artistice – să umple niște goluri ale peisajului nostru cultural. În completarea expoziției principale au fost deschise și câteva spații-satelit: Muzeul benzii desenate,
proiect-pilot dezvoltat de Alexandru Ciubotariu la Muzeul Național Artă Contemporană în 2011, găzduit acum la Spațiul A5 Studio pentru a ilustra tradiția benzilor desenate românești. În alt ton, la Galeria Atelier 030202 este deschisă expoziția de pictură „Missing thoughts” a artistei Diana Serghiuță, care și-a propus să scoată la iveală teme și compoziții trecute sub tăcere în alte ocazii ori care ar putea fi continuate în imaginar, dincolo de suprafața fizică a lucrării.

Liantul între oameni

    Apropierea NAG motivează în fiecare an multe galerii să organizeze vernisajul expozițiilor proprii chiar în această noapte și, chiar dacă discursurile inaugurale au loc simultan, vizitarea acestora încă de la început, în atmosfera specială a nocturnei, este un element suplimentar de atracție pentru vizitatori. Am colindat orașul preț de multe ore, cu bucurie, și mi-am dat seama că arta contemporană reușește să fie un liant între oameni, chiar și atunci când nu toți participanții agreează în mod deosebit lucrările prezentate. Mai mult decât posibilitatea de a admira o creație artistică în sine, NAG este prilej de ieșit cu prietenii în oraș și de colindat la întâmplare, hotărând în fața unei galerii, cu harta în mână, care să fie următoarea destinație, sau de revederi neașteptate cu vechi amici. Este și motiv de zăbovit până la ore târzii, la un pahar cu vin, alături de foști colegi de școală, vorbind despre lucruri dintre cele mai diverse, asemenea bucureștenilor din secolul al XIX-lea, sau de hoinărit alături de cunoștințe de pe alte meleaguri, din dorința de a le arăta și fața cosmopolită, boemă, modernă a capitalei. Pentru plimbărețul antrenat, care de această dată a ales ca unic mijloc de locomoție trotineta, a mai fost interesant de observat și dinamica stradală, felul cum în zonele cu mai multe galerii aglomerate totul era foarte animat, pentru ca la doar câțiva zeci de metri distanță, în afara ariei artistice, să reintrăm în liniștea și calmul specifice nopții. Am mai remarcat, cum era probabil de așteptat, prezența laitmotivului Centenarului la o serie întreagă de galerii, deși este vorba de artă contemporană, precum și faptul că adesea artiștii, în lucrările lor, în special dacă este vorba de sculptură sau instalații, nu își mai doresc doar un public spectator, care să observe, cu ochi critic sau admirativ, lucrarea de la distanță. Ei urmăresc interacțiunea și contactul direct al lucrărilor cu vizitatorii, având credința că acesta poate facilita un schimb benefic de energie.

Legătura dintre artă și medicină

    Două opriri speciale, înainte de final. Spațiul cultural Artera, care și-a propus de la deschidere să scoată în evidență legăturile dintre artă și medicină, și a făcut-o la ultimele ediții ale NAG, ne propune acum o expoziție care, tot în spiritul NAG, menține pe afiș orașul minier Petrila, subiect central al ediției 2017 a Nopții Galeriilor. Sub genericul „Muzeul Salvării” au fost aduse în galerie diapozitive medicale din arhiva minei Petrila, majoritatea realizate de autoritățile vremii cu scopul de a-i instrui pe mineri despre modul corect de acordare a primului ajutor în cazul unui accident de muncă, indiferent de natura lui. Alături de ele sunt expuse și aparate complicate utilizate pentru operațiunile de salvare subterană, din perioada interbelică până în prezent. Cătălin Cenușă, fost brigadier la Petrila, a explicat cu răbdare vizitatorilor modul de funcționare a fiecărui dispozitiv, istoria sa, îndemnându-i să le testeze.
    În totală opoziție cu obscuritatea subteranelor și aspectul lor monocrom, la „Casa Dacia” (fostul sediul al Muzeului Literaturii) se află în desfășurare până la 14 octombrie proiectul expozițional Diploma, organizat de The Institute. Ajuns la ediția a cincea, acesta prilejuiește prima întâlnire cu publicul larg a absolvenților de studii artistice creative, arhitectură, arte plastice, design și alte domenii înrudite, prin proiectul lor de licență. Cu haine noi, eleganta reședință de pe bulevardul Dacia vibra de lumină și culoare, într-un furnicar de vizitatori de toate vârstele. Având în vedere multitudinea lucrărilor expuse și diversitatea genurilor abordate (pictură, sculptură, instalație, fotografie, arhitectură, design vestimentar și de obiect, film etc.), o parcurgere atentă necesita un popas îndelungat, care să permită observarea și aprecierea meritată a lucrărilor fiecăruia dintre tinerii expozanți.
    Nici nu am conștientizat cât a zburat timpul și întunericul s-a adâncit, odată cu liniștea ce se lăsa peste oraș, până nu am ajuns la câteva galerii aflate pe punctul de a trage obloanele. Atunci am înțeles că venise vremea de odihnă, de savurat și sedimentat impresii, până la NAG de anul viitor.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe