Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Alergii și șanse mai bune la viață

Viața Medicală
Monica GEORGESCU vineri, 17 martie 2017
     Revista Română de Pediatrie este o publicație științifică cu o tradiție de peste șapte decenii. În anul 1942, prof. dr. Alfred Rusescu a fondat „Revista Pediatria”, aceasta devenind de-a lungul timpului una din cele mai importante publicații științific-academice adresate comunității medicale din România. În prezent, revista apare trimestrial, în paginile ei fiind cuprinse lucrări originale, prezentări și studii de caz, referate. Toate lucrările sunt prezentate bilingv, în română și engleză, deoarece se dorește indexarea revistei în bazele de date PubMed și Medline.
    Volumul 65 al publicației, numărul 4/2016, debutează cu un referat pe o temă controversată – „Aspectele psihologice și etice legate de prezența membrilor familiei în timpul resuscitării cardiace la copil”. Lucrarea este semnată de dr. Magdalena Iorga (Iași) și include perspectiva pacientului, a familiei, echipelor medicale, managerilor de spitale, dar și a furnizorilor de politici de sănătate cu privire la acest aspect. În ultimii ani, societățile medicale, pacienții și aparținătorii pledează pentru o implicare mai mare a familiei în timpul intervențiilor medicale la care sunt supuși copiii, inclusiv în cazul resuscitării cardiace. În schimb, medicii și asistenții medicali s-au declarat în majoritatea sondajelor stânjeniți de prezența familiilor în timpul procedurilor medicale delicate. Cei mai mulți medici nu sunt de acord cu prezența membrilor familiei în timpul resuscitării cardiace a unui minor, argumentând ca prezența acestora poate tulbura, stânjeni și afecta performanța actului medical. Subiectul rămâne în continuare unul controversat, participarea familiei la manevrele medicale la care sunt supuși copiii fiind în continuare la stadiul de recomandare, nu obligație, deși tendința la nivel internațional este de a acomoda prezența membrilor familiei în spitalele și centrele de pediatrie.
    Cititorul mai găsește în paginile revistei un interesant studiu de caz despre supraviețuirea nou-născuților prematuri în funcție de nivelul de acordare a asistenței medicale. Deși rata mortalității nou-născuților prematuri s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele decenii, supraviețuirea acestora rămâne o problemă importantă, ei fiind vulnerabili în fața multor complicații legate de prematuritate. Conform raportului global de acțiune al OMS din 2012, mai mult de 10% din copii se nasc înainte de termen și peste un milion de copii decedează din cauza complicațiilor legate de nașterea prematură. Conform studiului prezentat, rata de supraviețuire a fost semnificativ mai mare în cazul nou-născuților proveniți dintr-o maternitate de nivel III care au urmat terapie LISA, rata de supraviețuire a acestora la 78 de zile de viață fiind de 93,3%.
    Un alt articol de tip referat abordează tema rinosinuzitei cronice, o patologie rară în pediatrie, cu o varietate de cauze ce pot constitui uneori capcane de diagnostic. Alergia constituie cauza principală în 50% din rinitele copilului, 40% din acestea debutând precoce, până la vârsta de șase ani. O etiologie mai rară poate fi reprezentată de fibroza chistică, aceasta determinând o creștere de până la 60 de ori a vâscozității mucinei prin alterarea transportului ionilor de Na, Cl și al apei. Suprainfecția bacteriană sinusală este frecventă în rinosinuzita cronică din fibroza chistică.
    Un alt studiu de caz, prezentat de dr. Radu Diaconu (Craiova), implică evaluarea copilului alergic, analizând utilitatea investigațiilor de tip panel. Trăim într-un „secol al alergiilor”, acest aspect având repercursiuni și în patologia pediatrică. Multitudinea de alergeni existenți face dificilă și costisitoare acoperirea prin teste IgE specifice a tuturor variantelor posibile. În aceste condiții, au fost dezvoltate panelurile alergologice, care oferă un pachet standard de alergeni (alimentari, respiratori sau micști). Aceste teste însă, deși au o sensibilitate bună, se remarcă printr-o specificitate mediocră. Studiul de caz a fost efectuat pe 152 de copii cu patologie atopică: astm bronșic, dermatită atopică, alergii alimentare și rinită alergică, iar rezultatele au fost în majoritatea cazurilor negative pentru panelurile luate în studiu. Explicația poate fi sensibilitatea redusă a metodei, dar și componenta infecțioasă a manifestărilor alergice la copil.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC