Creația artistică ne ajută de multe ori să ne îndepărtăm de
realitatea imediată, de preocupările cotidiene, pentru a pătrunde într-un
univers atemporal, guvernat de simboluri și metafore, care contribuie toate la
nașterea impresiei de frumos. Sunt însă și prilejuri în care aceeași creație se
abate de la drumul consacrat, pentru a străbate alte poteci. Acestea sunt
menite să aducă în prim-plan probleme grave ale societății actuale, să ne
sensibilizeze în fața lor, să ne facă să reflectăm la ele și, de ce nu, să
schimbe puțin câte puțin mentalități înrădăcinate adânc.
Transformările pe care spațiul urban le suferă – ca o consecință
a schimbărilor stilului de trai, a exigențelor noastre, dar și ca urmare a
modificărilor suferite de însăși structura populației – au reprezentat punctul
de plecare al unui incitant proiect în care arhitectura, urbanismul și spiritul
civic și-au dat întâlnire pentru a
identifica posibile alternative pentru modul în care ne-am putea organiza
orașul în viitor. Sugestiv denumit „Actopolis – arta de a acționa”, proiectul
organizat la inițiativa Institutului Goethe a reprezentat o provocare adresată
unor grupuri variate de specialiști în arhitectură, peisagistică, urbanism,
sociologie, dar și cetățenilor obișnuiți, dornici să se implice mai activ în posibile
decizii legate de spațiul public. Doi ani de activitate de teren în șapte mari
orașe – inclusiv Bucureștiul –, combinată cu dialog transnațional în vederea
transferului de idei, s-au concretizat acum într-o expoziție itinerantă care a
făcut un popas și la noi, în spațiile de la Arcub Gabroveni și la sediul
Institutului Goethe. S-a dorit astfel prezentarea raportului intermediar al
unei activități care oferă practic tuturor posibilitatea de implicare pentru
transformarea și reamenajarea orașelor în care trăiesc.
Proiectul local s-a intitulat „București Sud, construiește-ți
propriul oraș”. Locuitorii jumătății sudice a Capitalei au fost invitați,
printre altele, să își imagineze că sunt primari pentru o perioadă, și astfel,
să ia decizii în beneficiul comunității pe care o reprezintă. Provocarea s-a
dovedit mobilizatoare, oamenii devenind dintr-o dată dornici să se implice mai
mult și să facă schimbări în jurul lor. Imagini, filme și mărturii scrise ale
acestui adevărat exercițiu civic constituie contribuția românească la
Actopolis.
Reprezentând o altă epocă, dar având ca element comun
intervenția artistică asupra aspectului urban, expoziția „Raze de soare
colorate” – de la Institutul Balassi, ne-a propus o călătorie peste timp.
Popasul l-am făcut la trecerea dintre veacurile XIX și XX, până la cel de-al
Doilea Război Mondial. Aici ne întâlnim cu creația lui Miksa Róth (1865–1944),
artist cu o influență remarcabilă în artele decorative, prin vitraliile și
mozaicurile care stârnesc și în prezent admirația privitorului. Prin
prezentarea reproducerilor unor desene și schițe ale lui Roth, însoțite de
fotografii ale vitraliilor sale și ale clădirilor pe care acestea le
împodobesc, pătrundem într-un univers ce oscilează de la clasic la neogotic și
Art Nouveau, plăsmuit de un adevărat maestru. Meritele sale au fost recunoscute
prin numeroasele premii ce i-au fost acordate la expozițiile universale din
primele patru decenii ale secolului XX. Lucrările sale originale se găsesc în
spațiul privat, dar și în numeroase edificii publice, dintre care Palatul
Culturii din Târgu Mureș, Parlamentul și Banca Națională de la Budapesta sunt
pentru noi cele mai cunoscute și ușor accesibile.
