Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Abordare integrativă a unor aspecte ale psihicului

Viața Medicală
Dan LĂZĂRESCU miercuri, 9 ianuarie 2013
  Poate şi pentru că a fost alcătuit în perioada estivală, deci a vacanţelor, ca să apară fără întârziere la finele celui de-al treilea pătrar al anului, nr. 55 al publicaţiei trimestriale Buletinul Asociaţiei Balint are un sumar mai restrâns decât majoritatea apariţiilor anterioare. De fapt, în afara unei continuări din numărul anterior (partea a doua a relatării despre cea de-a 17-a reuniune „Michael Balint Memorial Lecture Psychoanalytical Models of Mind“, semnat de dr. Kenneth Sanders), în cuprins mai există doar trei articole, e adevărat ample şi de un interes ştiinţific meritoriu. În primul dintre acestea, asist. univ. dr. Virgil Radu Enătescu (Timişoara) şi prof. dr. Virgil Enătescu (Satu-Mare), se ocupă de „Depresia postpartum din perspectiva modelului nivelelor informaţionale ale psihicului“, susţinând, pe baza unor cercetări recente, că vulnerabilitatea accentuată a femeii are, la origine, o serie de factori biologici, psihologici, dar şi socio-culturali de natură complexă, care se împletesc cu anumite situaţii mai dificile din viaţa ei, cum ar fi perioada de după naştere. După cum în procesul de senescenţă a apa­ratului reproductiv feminin se remarcă o creştere a inci­denţei tulburărilor psihice, cu precă­dere a de­presiei postmenopauză. Autorii analizează, apoi, în detaliu, factorii care sporesc vulnerabilitatea feminină, cum sunt cei psihsociali (accentuaţi, uneori, de diverse prejudecăţi), tristeţea postpartum (inclusiv diverse poteze etiopatogenetice biologice referitoare la această stare), posibila componentă genetică a depresiei postpartum, felurite aspecte ce ţin de activitatea neuronală, studiate de prof. dr. V. Enătescu ş.a. În concluzia articolului, cei doi autori arată că lucrarea lor constituie o încercare de a reuni toţi factorii menţionaţi în cadrul unui model ce se doreşte a fi integrativ şi aplicabil în psihopatologie şi, ca atare, sugerează că intervenţia terapeutică în depresia postpartum ar trebui să ţintească diversele paliere relevate de acel sistem.
   „Sofisticat. Neologic. Psihanalitic“ – îşi intitulează, sacadat, articolul dr. Simona Trifu (Bucureşti). Articol care, cum menţionează autoarea, e o prezentare de caz ce respectă toate regulile Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză. Concret, este vorba de o tânără de 23 de ani, Alina, rămasă de timpuriu orfană de ambii părinţi (mama a murit în urma unui infarct şi tatăl s-a sinucis după câţiva ani), iar acum, ea a urmat, timp de trei ani şi jumătate, o cură psihanalitică cu dr. Simona Trifu. Cură care nu s-a desfăşurat deloc lin, ci cu numeroase evenimente produse de firea mai aparte a acestei tinere, de felul ei de a gândi, de a simţi şi de a se exprima. Cazul relatat cu multe detalii nu numai referitoare la pacientă, dar şi la tactica abordată de psihanalistă generează nu puţine interpretări, mai ales că, pe parcursul curei, „Alina îşi descoperise un soi de bucurie din a sta pe marginea prăpastiei, pe care o denumea nebunie şi a se juca cu ceea ce privea ca fiind înăuntru“. Dar şi din a lansa acuze – fireşte, nedrepte – la adresa medicului ei, ce „mă mirau profund, deoarece se petreceau exact în momentul în care eu simţeam că îi ofer tot ceea ce puteam pentru a face să-i fie bine“. În pofida acestor atitudini însă, Alina a avut un parcurs profesional de succes, pa­ralel cu faptul că, până la urmă, a reuşit să-şi lichideze propria „boală“ psihică, acceptând că tatăl nu s-a sinucis din vina ei, ci într-un gest de om cu profunde angoase şi suferinţe sufleteşti.
   Knapek Éva (din Debreţin, Ungaria) analizează, într-un interesant studiu, „Rolul rezilienţei în maltratările din copilărie“.Termenul „rezilienţă“ este preluat din fizică, unde numeşte capacitatea de rezistenţă a materialului utilizat la ridicarea – să zicem – unei construcţii. Folosită şi în ecologie, vocabula respectivă se referă la capacitatea unui sistem de a rezista la şocurile provenite din exterior, fără a i se modifica principalele funcţii. În psihologie, prin rezilienţă se înţelege capacitatea omului de a domina evenimentele stresante ale vieţii, în funcţie de competenţa ce o are în una ori mai multe zone critice. Sau, pe scurt – capacitatea unei persoane de a rezista la traume mai ales psihice. Căci – notează semnatara textului – „cheia rezilienţei se ascunde, probabil, în capacitatea de a face faţă, cu succes, stresului sau provocării“. Dat fiind faptul că „vulnerabilitatea şi rezilienţa se află într-o relaţie opusă“, specialista din Debreţin analizează factorii care, în cadrul depresiei majore, influenţează negativ comportamentul suicidar, oprindu-se, mai pe larg, la relaţia dintre maltratarea la care individul a fost supus în timpul copilăriei – cu osebire, la efectele negative ale eventualului abuz sexual, suferit la vârste mici – şi capacitatea sa de a rezista la traume psihice şi de a-şi reveni după ele. Concluzia autoarei: „Rezilienţa poate fi crescută cu ajutorul factorilor care o influenţează“. Cunoscând aceşti factori, „se pot preveni tulburări mentale grave, care înseamnă o povară grea pentru societate“.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC