România are un potenţial balnear de excepţie, unele din resursele naturale (precum
mofetele de la Covasna) fiind unicate europene. Herculane, Geoagiu (Germisara)
sunt doar două din multele localităţi cunoscute (de peste două milenii) pentru
proprietăţile curative ale apelor lor. Încă din secolul 19 s-au întreprins
cercetări serioase în domeniul zăcămintelor minerale, al apelor şi al nămolurilor
terapeutice de la noi. În 1918, a luat fiinţă Societatea Română de Hidrologie
Medicală, iar în 1924 – Institutul de Balneologie (al doilea în Europa, după
cel din Franţa), modernizat în 1949, în prezent numindu-se Institutul Naţional
de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB). Asistenţa
medicală balneară este parte integrantă a activităţii de asistenţă medicală a populaţiei,
cu rol deosebit în recuperarea medicală şi în profilaxia secundară, cu valenţe
particulare în profilaxia primară a unor grupe mari de boli, ce constituie morbiditatea
actuală.
„Prezentul şi (mai ales) viitorul curei
balneare româneşti“ a fost tema simpozionului
interdisciplinar şi multiprofesional din cadrul celei de-a 7-a Conferinţe
Naţionale de Balneologie, găzduită, timp de două zile (15–16 mai a.c.), de
Palatul Patriarhiei. A fost prilejul întâlnirii, în vederea dezbaterii
constructive a acestui subiect „fierbinte“, a celor mai prestigioşi specialişti
în domeniu – prof. dr. Mihai Berteanu, preşedintele Societăţii Române de
Medicină Fizică şi de Recuperare (SRMFR), prof. dr. Nicolae Teleki, preşedinte
de onoare al aceleiaşi societăţi, conducerea INRMFB (dr. Horia Lăzărescu,
director general, dr. Jaroslav Kiss, director medical, conf. dr. Delia Cinteză,
director ştiinţific), dr. Nicolae Enea, coordonatorul Grupului de lucru
„Balneologie“ din cadrul SRMFR, prof. dr. Adriana Sarah Nica –, a medicilor din
unităţile balneare cu reprezentanţi ai: Ministerului Sănătăţii (dr. Alexandru Irimie, secretar de stat), CNAS (prof. dr. Irinel Popescu, preşedinte),
Ministerul Turismului (Sorin Munteanu, secretar de stat, dr. Emilian Imbri,
consilier personal al ministrului), Organizaţiei Patronatului Turismului
Balnear din România (Liviu Scarlat, vicepreşedinte). Ar fi fost foarte utilă
participarea şi a celorlalţi invitaţi (care au absentat nemotivat), din partea Ministerului
Mediului, a Ministerului Muncii, a celui al Administraţiei şi Internelor, a Colegiului
Medicilor, a Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale, a Societăţii Naţionale a
Apelor Minerale, Foradex etc. În contextul actual, când turismul balnear
medical este considerat o prioritate în UE (2008–2013), este bine-venită iniţiativa
ministrului sănătăţii, dl dr. Ion Bazac – recentul ordin ce prevede
constituirea unui grup de lucru interdisciplinar pentru ameliorarea Legii
balneare în România. Se ştie că baza materială din staţiunile balneare se află
90% în proprietate privată. Ca urmare a unui şir de erori manageriale, în
ultimele două decenii am asistat la o degradare progresivă a acestor staţiuni,
la o insuficientă/nejudicioasă exploatare, valorificare a potenţialului balnear
de care dispun. Cura balneară este o soluţie de ameliorare a sănătăţii pentru
pacienţii cronici, dar totodată trebuie să devină o modalitate de menţinere a sănătăţii
pentru persoanele tinere, active profesional. Trebuie abandonată concepţia
(perimată) că în staţiunile balneare merg doar vârstnici cu boli cronice, cu şanse
mici de recuperare, e necesară deschiderea către segmentul de populaţie tânără,
sănătoasă, care să beneficieze de cure de profilaxie primară, pentru creşterea
calităţii vieţii.
Reuniunea a mai cuprins mesele rotunde „Interferenţa medicină balneară
– medicină de recuperare“ (♦ necesitatea delimitării acestora de wellness♦ nivelul de pregătire profesională medicală ♦ nivelul de dotare cu aparatură
medicală ♦ clasificarea staţiunilor şi a unităţilor balneare), „Calitatea
asistenţei medicale balneare. Protocoale terapeutice“ (♦ tipuri de cură
balneară ♦ protocoale de balneoterapie ♦ asigurarea şi controlul calităţii în
asistenţa medicală balneară ♦ controlul calităţii factorului natural
terapeutic), „Armonizarea legislativă interinstituţională în domeniul
balnear“ (♦ legislaţia organizării, funcţionării şi autorizării staţiunilor
balneare ♦ reglementarea exploatării factorului terapeutic natural ♦ reglementarea
activităţii medicale în staţiunea balneară şi a interferenţelor cu activitatea
turistică şi administrativă ♦ definirea locului şi rolului, ameliorarea
statutului personalului medical în staţiunea balneară ♦ definirea rolului INRMFB).
INRMFB este forul metodologic al specialităţii, care se ocupă de:
cercetarea factorilor terapeutici naturali (demonstrarea siguranţei şi eficienţei
lor), elaborarea protocoalelor terapeutice balneare, pregătirea viitorilor
profesionişti în domeniu.
Parteneriatul public–privat poate rezolva multe din problemele existente.
S-a subliniat necesitatea colaborării dintre toate instituţiile implicate în
turismul balnear. Reforma balneară urmăreşte organizarea unor nuclee puternice de
cadre de specialitate medicale şi tehnice în toate staţiunile balneare de
interes general, care să asigure servicii medicale de calitate pe baze contractuale
pentru pacienţii ce fac cure balneare, în condiţiile respectării unor reglementări
precise privind normarea cadrelor, dotarea bazelor de tratament, valorificarea
judicioasă şi protecţia factorilor naturali terapeutici. În acelaşi timp, aceste
unităţi medicale balneare trebuie să respecte condiţiile minimale de dotare
pentru diagnosticul şi monitorizarea pacienţilor în timpul curei (după normele
internaţionale). Alte obiective propuse: elaborarea unei strategii naţionale pe
5–10 ani, pentru dezvoltarea staţiunilor balneare, susţinerea cercetării ştiinţifice
în domeniu.
Se doreşte ca turismul balnear să devină un brand de ţară pentru România.Dacă şi când se va realiza acest deziderat – depinde, în mare măsură,
de noua Lege balneară (cât de bune şi cuprinzătoare vor fi prevederile ei şi cât
de corect vor fi aplicate). Le dorim succes tuturor celor implicaţi în acest atât
de necesar demers legislativ!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe