Nu degeaba al 25-lea
Congres al Societății europene de pneumologie (ERS) s-a desfășurat între 26 și
30 septembrie la Amsterdam. Țările de Jos au produs unele dintre
invențiile-cheie în domeniul medical: prima electrocardiogramă diagnostică în
1901, primul aparat de dializă renală în 1943. Un cercetător medic, care a fost
și primarul orașului Amsterdam, Nicolaes Tulp, a fost, de asemenea, unul dintre
primii care au raportat legătura dintre efectele adverse ale fumatului asupra
plămânilor în 1641. Tulp este celebru și ca subiectul unei picturi a lui
Rembrandt „Lecția de anatomie a doctorului Nicolaes Tulp“ (1632).
În 2015, Societatea
europeană a decis să înlocuiască formatul tipărit cu o variantă digitală a
programului științific și educațional, disponibilă pentru descărcare pe site-ul
congresului. Sigur, o idee care se înscrie în viziunea ecologică, capitol la
care pneumologii sunt datori din mai multe perspective. Dacă mă gândesc însă că
timp de două zile nu am putut descărca programul și nici actualizările lui,
mereu afișându-se pe ecranul dispozitivului mesajul: „Update in progress“,
trebuie să concluzionez că această „facilitate“ a devenit de fapt o piedică
pentru participanții la congres.
Cele cinci zile de
congres le-au oferit însă pneumologilor prezenți o punere la zi cu cele mai noi
informații din mai multe arii tematice.
O noutate absolută a
fost alocarea unor sesiuni (de fapt, reluarea unei idei din urmă cu zece ani)
unor reprezentanți de mari țări sau vorbitori de limbi de circulație
internațională. Astfel a fost „Ziua Chinei“, „Ziua Rusiei“, ziua vorbitorilor
de limbă spaniolă și portugheză. Din păcate a lipsit francofonia, dar, așa cum
s-a discutat la ședința comitetului ERS, va avea un spațiu rezervat la
următorul congres (Londra, 2016). În schimb am avut parte de o zi a oncologiei,
o sesiune live de endoscopie pulmonară și o multitudine de cursuri de
perfecționare: tehnici de inhalare, de cercetare bronhoscopică, de „train the
trainer“ pentru spirometrie, noțiuni de astm și BPOC, monitorizare
cardiorespiratorie la pacientul sever din serviciile de terapie intensivă,
sesiuni de multidisciplinaritate în ventilația non invazivă.
O altă ofertă
interesantă a fost cea de discuții de cazuri clinice de tuberculoză MDR, de
apnei centrale și obstructive, de corelații patologice clinice-radiologice etc.
Și zona de simpozioane în aceste zile a fost importantă dacă mă gândesc la
faptul că s-au prezentat aspecte legate de sevrajul de ventilator, wheezingul
preșcolarilor, intervențiile chirurgicale în sfera abdominală și toracică.
Comunicările orale și
posterele au ocupat în structura congresului un spațiu privilegiat, mai mare
decât la manifestările anterioare, și au fost calate pe teme interesante precum
progrese în cancerul pulmonar, reabilitare și îngrijiri cronice, țigara
electronică și riscurile pentru sănătate, noi orizonturi în bolile căilor
aeriene ș.a.m.d. Așa-zisele subiecte „calde“ care au suscitat interes crescut
din partea asistenței au fost comorbiditățile din BPOC, bolile
interstițiale, boli derivate din arborele bronșic etc. Până și pauza de masă a
fost folosită de organizatori pentru sesiuni de prânz, pe subiecte atractive
ca: tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice, asocierea astm bronșic – BPOC,
care au alternat cu treceri în revistă ale noutăților din ultimii doi ani cu privire
la hipertensiunea pulmonară, embolismul, patologia somnului, transplantul
pulmonar etc.
Un alt aspect de factură
veche și cu o nouă față a fost așa-numitul „Village Nation“, spațiu alocat
pentru expuneri ale activităților fiecărei societăți participante. De data
aceasta, standurile au fost mult prea mici, miniaturale chiar, și nu au permis
o exprimare în toată plenitudinea forțelor a fiecărei asociații profesionale.
Nici prezența publicului la expunerile despre societăți nu a fost pe măsura
dorinței organizatorilor. Cu toate acestea, pentru noi a fost importantă
întâlnirea cu reprezentanții Societății de pneumologie maghiare, parteneri în
organizarea unor manifestări comune cu care am definitivat strategii pentru
viitor.
Din perspectiva noastră,
câștigurile acestui congres au fost prezența masivă a pneumologilor de pe
mapamond (peste 22.000) și cele 31 de comunicări orale și postere expuse de
echipa românească. Dintre minusurile ediției amintesc sălile prea mici, în
raport cu numărul mare de participanți, distanțele mari parcurse între sesiuni,
și nu de puține ori cuplarea temelor interesante cu plăți suplimentare
(copierea stilului american de la Societatea americană de tabac și Chest), fapt
care a tăiat elanul de cunoaștere al colegilor din țările din Europa de Est ce
nu contează pe veniturile participanților din Vest.