Imunoterapia a devenit recent o alternativă terapeutică pentru pacienții cu cancer. Terapiile cu anticorpii monoclonali tip inhibitori checkpoint – precum ipilimumab, nivolumab, pembrolizumab, atezolizumab, durvolumab și alții – au devenit uzuale în tratamentul unui număr din ce în ce mai mare de cancere. Însă oncologul medical se confruntă cu un nou spectru de toxicități secundare imunoterapiei. Unul dintre cele mai frecvente efecte secundare este toxicitatea cutanată, care apare încă de la debutul tratamentului (rash și prurit după prima administrare). Pacienții pot prezenta erupție cutanată maculo-papulară, care seamănă deseori cu o reacție medicamentoasă, ori poate fi însoțită de prurit semnificativ. Pruritul se poate manifesta și în absența leziunilor cutanate vizibile.
Cele mai frecvente efecte secundare cutanate apar la începutul tratamentului la pacienții tratați cu inhibitori ai CTLA4 (ipilimumab), anti PD-1 (nivolumab) și PDL-1 (pembrolizumab, atezolizumab). Cele mai frecvente afectări cutanate sunt: erupțiile, pruritul și vitiligo. Vitiligo apare mai des la pacienții tratați pentru melanom. Efecte adverse mai rare includ: alopecia areata, stomatita, xeroza cutanată, fotosensibilitatea, exacerbarea psoriazisului, reacții cutanate psoriziforme sau lichenioide, a explicat prof. dr. Lucian Miron, în cadrul unei prezentări despre efectele secundare dermatologice la pacienții cu cancer.
Din punct de vedere histologic, reacțiile cutanate pot fi clasificate în: tulburări cutanate inflamatorii, leziuni buloase, keratozice și melanice. Tratamentul leziunilor cutanate de grad I presupune utilizarea de antihistaminice și corticosteroizi topici. Pentru pacienții cu rash cutanat de grad II (20-50% din suprafața cutanată) se administrează doze suplimentare de steroizi (0,5–1 mg/Kg prednison sau echivalent). Tratamentul imunoterapic va fi întrerupt, în general, la pacienții cu leziuni cutanate de gradul III sau cu toxicitate dermatologică extinsă.
Tratamentele dermato-estetice minim invazive apărute în ultima decadă se adresează tuturor problemelor dermatologice care apar în cadrul procesului natural de îmbătrânire. Aceste proceduri, printre care se numără terapia PRP, liftingul cu fire resorbabile și injecțiile cu acid hialuronic, au devenit practici curente în rândul dermatologilor și chirurgilor plasticieni. Ele prezintă o multitudine de avantaje, dintre care dr. Gabriel Balcangiu, vicepreședintele Asociației de Medicină Anti-Aging, a menționat: recuperarea rapidă a pacientului, timpul operator mic și riscul minim de apariție a complicațiilor. Totodată, combinarea acestor terapii și stabilirea unor protocoale de tratament individualizat oferă pacienților rezultate certe și un grad sporit de satisfacție.
Se folosesc atât fire monofilament – care au rol în crearea unei rețele de colagen în zona în care sunt injectate –, cât și fire de tracțiune sau COG-uri cu rol de lifting. Injectarea de PRP potențează efectul firelor, grăbește recuperarea pacientului, crește sinteza de colagen și elastină și, datorită numeroșilor factori de creștere existenți la nivelul trombocitelor, are efecte benefice în procesul de rejuvenare. În tratarea principalelor semne ale îmbătrânirii, refacerea volumetriei cu ajutorul acidului hialuronic completează tratamentul cu fire și PRP.
Acestea au fost doar câteva dintre temele de interes dezbătute în cadrul manifestării științifice „Primăvara Dermatologică Ieșeană”. Ediția din acest an a reunit 80 de teme de actualitate din sfera patologiei dermatologice de graniță, acestea fiind susținute de 18 lectori internaționali și de peste 60 de specialiști de renume sosiți din toate centrele universitare din țară. Printre cele mai importante sesiuni ale programului științific s-au numărat cele dedicate chirurgiei dermatologice, imuno-dermatologiei, flebologiei, tehnicilor anti-aging de vârf și oncologiei dermatologice.
Unul dintre lectorii cursului „Chirurgie dermatologică – de la simplu la complex” a fost dr. Monica Dărmănescu, medic primar dermatovenerologie la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București. Împreună cu dr. Lucian Popa, medic primar de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, aceasta a susținut și un workshop cu tema „Noțiuni fundamentale în chirurgia dermatologică”, primit cu mare interes de participanți.
Alte două workshopuri de mare interes au fost susținute de dr. Nicolae-Iordache Iordache. Primul workshop a pornit de la ideea de a dezvolta o relație cu pacientul. Comunicarea cu acesta este prezentată ca o succesiune de trei etape: stabilirea și dezvoltarea relației, apoi angajarea pacientului în procesul terapeutic. La final, participanții au plecat cu idei noi despre cum să comunice mai bine cu pacienții. În cel de-al doilea workshop, dr. Nicolae-Iordache Iordache a vorbit despre succesul în carieră. S-a discutat despre cele mai simple și creative modalități de cultivare a abilităților necesare pentru a avea succesul dorit, în context academic, dar nu numai. La final, participanții au putut alege dintr-o multitudine de posibilități de a-și susține cariera profesională aleasă.
Peste 1.000 de participanți au luat parte la sesiunile plenare, cursuri și workshopuri – cadre universitare, cercetători, medici, studenți, rezidenți, doctoranzi. Aceștia au apreciat informațiile oferite de lectori, mulți dintre cei prezenți în sălile arhipline recunoscând că se bucură de oportunitatea de a afla despre noutățile din această specialitate de la nume importante ale dermatologiei române și internaționale.
Ediția din acest an a manifestării științifice s-a bucurat de prezența unui număr mare de lectori străini, speakeri internaționali consacrați, președinți de societăți medicale europene, internaționale sau de specialitate. „Ne-am bucurat nu doar de o participare numeroasă a dermatologilor, dar și de prezența unor somități în domeniul angiologiei și chirurgiei vasculare, alături de care s-au aflat alergologi, reumatologi, oftalmologi, dovedind încă o dată importanța caracterului interdisciplinar al manifestării”, a declarat prof. dr. Daciana Brănișteanu, care a prezidat evenimentul.
Președinții de onoare au fost: prof. dr. Lăcrămioara Ionela Șerban (decanul Facultății de Medicină a Universității „Gr. T. Popa” din Iași), prof. dr. Andrew Nicolaides (Royal College, Londra), prof. dr. Torello Lotti (Universitatea „Guglielmo Marconi”, Roma), prof. dr. Aristides Tzatzakis (Universitatea din Creta), prof. dr. Adrian Streinu-Cercel (managerul Institutului „Matei Balș”) și prof. dr. Niazi Kuszrow (Universitatea Emory, Atlanta, SUA), ultimii doi regăsindu-se în această ipostază și la multe dintre edițiile trecute.
Manifestarea a fost organizată de Asociația Dermatologilor din Moldova, sub egida Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, în parteneriat cu Societatea Studenților Mediciniști.
