Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Tehnologia digitală și detecția clinică a melanomului

Viața Medicală
Dr. Mihaela GEORGESCU luni, 24 aprilie 2017
     Dermatoscopia a crescut rata de detecție clinică a melanomului de la 60% la 90%. Astfel, exciziile leziunilor melanocitare se efectuează, de obicei, în cazul creșterii lor asimetrice, schimbării asimetrice de pigment, dezvoltarea de caracteristici dermatoscopice sugestive melanomului (1). Leziunile melanocitare benigne pot prezenta două tipuri de modificări care se observă de-a lungul monitorizării. Primul tip este legat de o creștere a conținutului de pigment fără alte modificări, fiind legat, cel mai probabil, de expunerile la soare. Cel de-al doilea tip este asociat cu progresia leziunii, mai ales cu o displazie, respectiv modificări în mărime, diverse variații ale arhitecturii (2).
    Urmărirea digitală a populației la risc pentru melanom este esențială pentru detecția timpurie, implicând și o rată scăzută de excizie a leziunilor melanocitare benigne (3). În cadrul monitorizării trebuie ținut cont și de complianța pacienților care scade cu creșterea intervalului de timp dintre vizita inițială și controlul programat: la interval de trei luni de la consultul inițial se vor prezenta 84% din pacienți, la șase luni – 63%, iar la 1 an – 30% (4).
    În zilele de 24 și 25 martie, la București, s-a desfășurat cursul internațional de dermatoscopie, sub egida Spitalului Clinic Colentina și a UMF „Carol Davila” București, creditat cu puncte EMC. Cursul, denumit Skin Cancer. Dermoscopy & Management, a fost condus și organizat de prof. dr. Olga Simionescu. Printre lectori au fost: prof. dr. Rodica Cosgarea (UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, prof. dr. Claus Garbe și prof. dr. Andreas Blum (Tübingen, Germania), precum și dr. Bogdan Marinescu (SUUMC București). Cursul, care s-a desfășurat atât în limba română, cât și în engleză, a avut drept public țintă medici rezidenți și specialiști dermatologi, plasticieni și medici de familie.
    Prof. dr. Andreas Blum a făcut o demonstrație practică de efectuare a tehnicii total body skin examination (TBSE), pe un cursant voluntar. Deși ideea principală a prezentării a fost că toată suprafața corporală a pacientului trebuie examinată, inclusiv mucoasele vizibile, profesorul german a oferit și câteva ponturi pentru a ușura munca medicului și a relaxa persoana examinată: folosirea unui scaun rotativ, păstrarea lenjeriei intime și a șosetelor, începerea examinării trunchiului, apoi a scalpului, feței, inclusiv a urechilor și a cavității orale, apoi a membrelor superioare, inferioare, cu atenție deosebită către zonele intertriginoase, și a unghiilor. Deși li se îngăduie pacienților să păstreze articolele de lenjerie, examinarea zonelor intime se face dezvăluind treptat zonele acoperite. În mod normal, o examinare completă durează în jur de 15–20 de minute, în funcție de podoaba capilară, dar și de fotografierea și realizarea dermatoscopiei leziunilor de interes. Dacă în România această procedură este realizată de medicul dermatolog, în Australia ea se află în aria de activitate a medicilor de familie, fiind cunoscut și riscul crescut de cancer de piele al acestei populații. Această examinare se recomandă a se efectua anual sau o dată la șase luni, în funcție de fototipul pielii, numărul de leziuni melanocitare. De asemenea, este esențială corelarea datelor clinice cu cele dermatoscopice. Din păcate, populația din România prezintă un interes scăzut pentru această procedură, probabil și din cauza lipsei de informare.
    Prof. dr. Claus Garbe a prezentat câteva idei esențiale în ceea ce privește dermatoscopia în melanomul cutanat, cum ar fi: numărul de leziuni melanocitare, respectiv nevi, creșterea acestora după expunerea la soare, vacanțe însorite, riscul fiind crescut în copilărie. Perioada de creștere a nevilor nou apăruți este de 1–2 ani, după care intră într-o fază staționară, uneori putând chiar involua. Dacă o persoană are un număr mare de leziuni melanocitare, aceasta prezintă un risc crescut de dezvoltare a unui melanom. Un pacient poate moșteni de la părinți predispoziția de a avea un număr crescut de nevi. Spre deosebire de vorbitorul precedent, prof. dr. Claus Garbe preferă ca pacienții să fie așezați pe o masă de examinare pentru a efectua TBSE.
     Foarte importantă este și fotografierea leziunilor atipice, cu dermatoscopia aferentă și stocarea imaginilor. Acest lucru poate fi ușor realizat cu ajutorul sistemelor de tipul FotoFinder, MoleMax, care permit stocarea pozelor, dar și compararea lor de la o consultație la alta. Un lucru de reținut este că o treime din cazurile de melanom apar la nivelul nevilor preexistenți, iar restul sunt „de novo”. Astfel, se poate observa de la o consultație la alta modificări de formă/pigment/mărime a nevilor, precum și apariția de noi leziuni.
    În general, pacienții sunt îngrijorați de leziunile apărute de cel mult trei luni, acestea trebuie cercetate, conform spuselor profesorului Claus Garbe. O regula de evaluare a leziunilor melanocitare dezvoltată de acesta este regula A-C: asimetrie, variația culorii, haos/indicii. De asemenea, la examinarea unei leziuni, ideal ar fi să se folosească atât lumina polarizată, cât și nepolarizată, și să se insiste asupra diferențelor dintre cele două.
    Încă o metodă rapidă și utilă, atunci când nu există un dermatoscop la îndemână, este folosirea unei benzi adezive transparente și a smartphonului. Nu se folosește blitzul, ci lumina naturală sau artificială, iar camera telefonului se rotește la 45 de grade pentru a evita reflecția luminii, distanța dintre obiectiv și leziune fiind de 25–30 cm (5).
    O problemă foarte dezbătută a fost biopsia ganglionului santinelă, foarte important pentru stadializare (în funcție de care se alege tratamentul adecvat), dar care s-a dovedit că nu influențează supraviețuirea. Biopsia ganglionului santinelă este un factor independent de prognostic. Recomandările lectorilor au fost ca tumora primară, melanomul cutanat, să fie excizat, indiferent de stadiu, cu o limită de siguranță oncologică de 0,5 mm, apoi, după ce se confirmă histopatologic diagnosticul, se va reveni asupra marginilor de siguranță conform indicelui Breslow. Indicele Breslow, numit astfel după numele medicului care a definit acest parametru, reprezintă grosimea melanomului, măsurată în milimetri. Este cel mai important factor în estimarea prognosticului unui melanom. Un melanom cu indice Breslow sub 1 mm, este considerat un melanom subțire și are un prognostic bun. Biopsia ganglionului santinelă se realizează la șase–opt săptămâni de la excizia primară a melanomului. Se recomandă evitarea închiderii defectelor cutanate primare cu ajutorul lambourilor sau excizii cu margini de siguranță oncologică mari (peste 0,5 mm), pentru a nu influența negativ procedura prin care se efectuează ganglionul santinelă.
    Pe lângă aspectele dermatoscopice, atât prof. dr. Rodica Cosgarea, cât și dr. Bogdan Marinescu au prezentat, din colecțiile personale, exemple de reparare a defectelor piramidei nazale, respectiv, reconstrucția structurilor faciale după operații oncologice.
    Ca participant la acest curs, consider că cel mai important mesaj a fost că melanoamele nu se monitorizează. Procedați conform spuselor lui Argenziano (un cunoscut expert al dermatoscopiei): When in doubt, cut it out! (Când ai dubii, taie-o!).

 

 
Bibliografie

1. Bauer J et al. Surveillance of patients at high risk for cutaneous malignant melanoma using digital dermoscopy. Br J Dermatol. 2005 Jan;152(1):87-92

2. Braun RP, et al. Two types of pattern modification detected on the follow-up of benign melanocytic skin lesions by digitized epiluminescence microscopy. Melanoma Res. 1998 Oct;8(5):431-7

3. Salerni G, et al. Benefits of total body photography and digital dermatoscopy („two-step method of digital follow-up”) in the early diagnosis of melanoma in patients at high risk for melanoma. J Am Acad Dermatol. 2012 Jul;67(1):e17-27

4. Argenziano G, et al. Dermoscopic monitoring of melanocytic skin lesions: clinical outcome and patient compliance vary according to follow-up protocols. Br J Dermatol. 2008 Aug;159(2):331-6

5. Andreas Blum, Jason Giacomel. „Tape dermatoscopy”: constructing a low-cost dermatoscope using a mobile phone, immersion fluid and transparent adhesive tape. Dermatol Pract Concept. 2015 Apr; 5(2): 87–93.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC