Cele mai importante cercetări științifice internaționale în
domeniul pulmonar și noile descoperiri cu impact asupra viitorului medicinii
respiratorii au fost prezentate la cea de-a 14-a conferință științifică
pulmonară a European Respiratory Society (ERS). Evenimentul s-a desfășurat la
Estoril (Portugalia) și a avut ca temă principală abordările sistemice în boala
pulmonară. Lectori din Europa, SUA, Canada, Australia și Taiwan, alături de
șase reprezentanți din România au participat la conferințele care au încurajat
dezbaterile și interacțiunile dintre tinerii cercetători post-doctorat și
investigatorii clinici. Accentul a fost pus pe discuțiile de după prezentările
din plen și pe secțiuni din sesiunile poster și din cadrul programelor sociale.
Temele de cercetare prezentate au depășit granițele mai multor afecțiuni
respiratorii, ideile și conceptele discutate devenind de neprețuit pentru
programele de cercetare și pentru investigatori în tratamentele inovatoare
pentru pacienții cu boli respiratorii.
Medicina personalizată
Această conferință se află în prima linie a științei
respiratorii de bază și translaționale și este un eveniment esențial pentru
cercetătorii în devenire în domeniul pulmonar. A fost o oportunitate unică de a
relaționa cu specialiștii din întreaga lume și de a prezenta informațiile de
ultimă oră din cercetarea pulmonară experimentală. După lucrarea prezentată în
plen privind profilul personal omic, la sesiunea de deschidere au urmat
lucrările din cadrul celor două sesiuni de postere și a celor orale. Acestea au
abordat teme precum: nevoile nesatisfăcute din bolile pulmonare, metodologii
avansate ca facilitatori, astm și alergii, noi instrumente pentru cercetarea
medicală epidemiologică în era digitală, modele experimentale ale bolii,
sesiunea tinerilor investigatori, medicina personalizată – tratamentul
viitorului. Sesiunea din urmă a analizat aspectele epigeneticii în
hipertensiunea arterială pulmonară, metabolomicii pentru fenotiparea moleculară
în bolile respiratorii, bolile interstițiale pulmonare și medicina sistemică,
precum și sistemele de farmacologie.
Expozomul – un nou concept
Autorii lucrării „OP1: miR-17 și -21 în comunicarea
intercelulară prin exozomi în inflamația alergică a căilor aeriene“ au încercat
să descifreze rolul epiteliului bronșic în producerea și secreția de microARN
în astmul bronșic. MicroARN sunt reglatorii cei mai importanți ai căilor de
semnalizare, în ultimul timp dovedindu-se că ar fi secretați de exosomi, ca
modalitate de comunicare intercelulară. LungGENS și LGEA (Lung Gene Expression
Analysis) sunt două pagini web create să faciliteze comunitatea cercetătorilor
în pneumologie pentru accesarea informațiilor despre studiile dezvoltării și
maturizării plămânului, precum și expresiile genice cu rol în dezvoltarea și
patologia pulmonară. Într-o altă conferință a fost prezentat studiul U-BIOPRED:
construirea amprentei patologiilor complexe pentru identificarea tipurilor de
astm cu ajutorul identificării biomarkerilor – analiza statistică, analiza
genelor și harta bolilor.
În proiectele europene în derulare se analizează asocierea
dintre expunerea la diverși factori din mediu și cei genetici. Expozomul – un
nou concept în care sunt implicate multiple discipline precum toxicologia,
biologia și biostatistica a constituit subiectul altei conferințe. Dovezi din
ce în ce mai clare arată că bolile cronice sunt cauzate de expunerile prenatale
la factorii de mediu. Pentru noi perspective în sănătatea publică, înțelegerea
riscurilor și protecției față de factorii de mediu vor duce la strategii de
prevenție.
Biomarkerii precoce care indică dezvoltarea neonatală a bolilor
pulmonare cronice definite de parametrii clinici și imagistici prin sceeningul
proteomului în plasmă în prima săptămână de viață sunt utili în diagnosticul
precoce și tratamentul personalizat al afecțiunilor pulmonare și neurologice.
Reducerea biomarkerilor
Alt subiect dezbătut a făcut referire la efectele suplimentării
vitaminei D asupra markerilor inflamației perioperatorii la pacienții cu risc
de sindrom acut respirator, care s-au demonstrat într-un studiu randomizat în
care s-au folosit doze mari de vitamina D la pacienții postesofagectomie,
rezultatul fiind reducerea biomarkerilor inflamatori.
Specialiștii au prezentat și o analiză care demonstrează că
dogma curentă despre BPOC este suprasimplificată, mai ales în stadiile precoce
ale bolii. Majoritatea celulelor din lamina propria nu interacționează cu
anticorpii folosiți și au șanse să fie celule reziduale.
Un model matematic sau de calcul al întregului plămân servește
ca bază pentru interpretarea informațiilor fiziologice oferite de măsurători
ale presiunii căilor aeriene, debitelor și volumelor. Acești parametri
reprezintă calități importante în cunoașterea patologiei pulmonare. Ierarhia
modelelor inversate ale mecanismelor plămânului începe cu modelul linear
unicompartimental și ajunge să conțină date experimentale pentru estimarea
rezistenței și elasticității, aducând informații utile în studiul
fiziopatologiei pulmonare.
Profilul transcriptonic al macrofagelor
S-au descoperit, de asemenea, noi subseturi de macrofage cu
proprietăți diferite ale răspunsului tumoral prin analiza profilului
transcriptomic al macrofagelor. Acesta este primul studiu care descrie profilul
transcriptomic al macrofagelor izolate direct din tumorile umane. S-a
demonstrat existența subseturilor de macrofagele asociate tumorilor cu rol
specific în progresia și dezvoltarea tumorilor, macrofagele participând nu doar
la fagocitoza celulelor tumorale, ci și la orchestrarea unui răspuns limfocitic
optim, în final rezultând un prognostic mai bun.
Studiul care și-a propus identificarea în expirație a
biomarkerilor pierderii controlului/exacerbărilor din astmul bronșic relevă
diferențele dintre componentele volatile organice expirate dintre stările
clinice stabile și instabile ale pacienților cu astm, sugerând că analiza
respirației se califică pentru detectarea neinvazivă a exacerbărilor sau
pierderii controlului în monitorizarea astmului.
Profilarea microARN a demonstrat rolul genei microARN-218-5p în
patogenia bolii pulmonare cronice. Datorită faptului că expresia aberantă
microARN a fost implicată în patogenia bolii, se încearcă identificarea
microARN-ului anormal din plămânii cu patologie pulmonară obstructivă.
Descoperirile din cercetarea translațională scot în evidență un potențial rol
al genei miR-218-5p în patogenia BPOC.
Cercetătorii altui studiu au reușit să demonstreze ajutorul
secvențierii genomului în identificarea unui model epigenetic perturbat încă de
la naștere în ceea ce privește genele specifice astmului bronșic, în comparație
cu martorii sănătoși. Studiul a dovedit că programarea la nivel epigenetic se
produce încă din perioada dezvoltării embrionului, cu rol important în apariția
astmului bronșic pe parcursul vieții. Alt studiu interesant a demonstrat
efectele expunerii la fumul de țigară în perioada prenatală: naștere prematură
și un risc crescut pentru complicații pe termen lung. Efectul expunerii
moderate la fumul de țigară în timpul sarcinii constă în lărgirea alveolelor și
diminuarea numărului acestora, precum și relocalizarea fibrelor elastice
nou-născutului. Un alt efect este diminuarea numărului de arteriole și markeri
vasculari, ceea ce predispune la subdezvoltarea pulmonară determinată de
schimbările fiziopatologice, contribuind astfel la displazia bronhopulmonară.
Dezvoltarea unui sistem de prezicere a răspunsului astmaticului
la provocarea cu alergen prin inhalare a fost o altă temă dezbătută. Pacienții
cu astm alergic răspund diferit dar reproductibil la aceiași alergeni inhalați:
unii dezvoltă un răspuns precoce, în timp ce alții dezvoltă un răspuns tardiv.
Asftel s-a dezvoltat o clasificare bazată pe mai multe tipuri de răspuns
constând în două categorii de celule: zece gene transcriptoare și zece
metabolizante. Celulele selectate în panel includ limfocite și monocite, topul
primelor zece căi de răspuns în transcripții incluzând un sistem de semnalizare
al fosfatidilinozitolului. Acestea pot fi utile pentru detectarea persoanelor
astmatice care dezvoltă răspuns tardiv la provocarea cu alergen prin inhalare,
iar metabolizarea acidului arahidonic este implicată în răspunsul precoce și
tardiv al astmaticului.
Referitor la rolul eozinofilelor în expunerea virală, s-a
studiat interacțiunea dintre eozinofile și virusurile respirator sincițial și
Influenza din sângele periferic al donatorilor sănătoși sau de la pacienți
astmatici alergici. Rezultatele sugerează un rol rapid antiviral al
eozinofilelor. Activitatea lor moderată poate explica pierderea controlului în
exacerbările astmatice cauzate de virusuri.
