Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Studii și inovație în patologia pulmonară

     Cele mai importante cercetări științifice internaționale în domeniul pulmonar și noile descoperiri cu impact asupra viitorului medicinii respiratorii au fost prezentate la cea de-a 14-a conferință științifică pulmonară a European Respiratory Society (ERS). Evenimentul s-a desfășurat la Estoril (Portugalia) și a avut ca temă principală abordările sistemice în boala pulmonară. Lectori din Europa, SUA, Canada, Australia și Taiwan, alături de șase reprezentanți din România au participat la conferințele care au încurajat dezbaterile și interacțiunile dintre tinerii cercetători post-doctorat și investigatorii clinici. Accentul a fost pus pe discuțiile de după prezentările din plen și pe secțiuni din sesiunile poster și din cadrul programelor sociale. Temele de cercetare prezentate au depășit granițele mai multor afecțiuni respiratorii, ideile și conceptele discutate devenind de neprețuit pentru programele de cercetare și pentru investigatori în tratamentele inovatoare pentru pacienții cu boli respiratorii.

 

Medicina personalizată

 

     Această conferință se află în prima linie a științei respiratorii de bază și translaționale și este un eveniment esențial pentru cercetătorii în devenire în domeniul pulmonar. A fost o oportunitate unică de a relaționa cu specialiștii din întreaga lume și de a prezenta informațiile de ultimă oră din cercetarea pulmonară experimentală. După lucrarea prezentată în plen privind profilul personal omic, la sesiunea de deschidere au urmat lucrările din cadrul celor două sesiuni de postere și a celor orale. Acestea au abordat teme precum: nevoile nesatisfăcute din bolile pulmonare, metodologii avansate ca facilitatori, astm și alergii, noi instrumente pentru cercetarea medicală epidemiologică în era digitală, modele experimentale ale bolii, sesiunea tinerilor investigatori, medicina personalizată – tratamentul viitorului. Sesiunea din urmă a analizat aspectele epigeneticii în hipertensiunea arterială pulmonară, metabolomicii pentru fenotiparea moleculară în bolile respiratorii, bolile interstițiale pulmonare și medicina sistemică, precum și sistemele de farmacologie.

 

Expozomul – un nou concept

 

     Autorii lucrării „OP1: miR-17 și -21 în comunicarea intercelulară prin exozomi în inflamația alergică a căilor aeriene“ au încercat să descifreze rolul epiteliului bronșic în producerea și secreția de microARN în astmul bronșic. MicroARN sunt reglatorii cei mai importanți ai căilor de semnalizare, în ultimul timp dovedindu-se că ar fi secretați de exosomi, ca modalitate de comunicare intercelulară. LungGENS și LGEA (Lung Gene Expression Analysis) sunt două pagini web create să faciliteze comunitatea cercetătorilor în pneumologie pentru accesarea informațiilor despre studiile dezvoltării și maturizării plămânului, precum și expresiile genice cu rol în dezvoltarea și patologia pulmonară. Într-o altă conferință a fost prezentat studiul U-BIOPRED: construirea amprentei patologiilor complexe pentru identificarea tipurilor de astm cu ajutorul identificării biomarkerilor – analiza statistică, analiza genelor și harta bolilor.
     În proiectele europene în derulare se analizează asocierea dintre expunerea la diverși factori din mediu și cei genetici. Expozomul – un nou concept în care sunt implicate multiple discipline precum toxicologia, biologia și biostatistica a constituit subiectul altei conferințe. Dovezi din ce în ce mai clare arată că bolile cronice sunt cauzate de expunerile prenatale la factorii de mediu. Pentru noi perspective în sănătatea publică, înțelegerea riscurilor și protecției față de factorii de mediu vor duce la strategii de prevenție.
     Biomarkerii precoce care indică dezvoltarea neonatală a bolilor pulmonare cronice definite de parametrii clinici și imagistici prin sceeningul proteomului în plasmă în prima săptămână de viață sunt utili în diagnosticul precoce și tratamentul personalizat al afecțiunilor pulmonare și neurologice.

    

Reducerea biomarkerilor

 

     Alt subiect dezbătut a făcut referire la efectele suplimentării vitaminei D asupra markerilor inflamației perioperatorii la pacienții cu risc de sindrom acut respirator, care s-au demonstrat într-un studiu randomizat în care s-au folosit doze mari de vitamina D la pacienții postesofagectomie, rezultatul fiind reducerea biomarkerilor inflamatori.
     Specialiștii au prezentat și o analiză care demonstrează că dogma curentă despre BPOC este suprasimplificată, mai ales în stadiile precoce ale bolii. Majoritatea celulelor din lamina propria nu interacționează cu anticorpii folosiți și au șanse să fie celule reziduale.
     Un model matematic sau de calcul al întregului plămân servește ca bază pentru interpretarea informațiilor fiziologice oferite de măsurători ale presiunii căilor aeriene, debitelor și volumelor. Acești parametri reprezintă calități importante în cunoașterea patologiei pulmonare. Ierarhia modelelor inversate ale mecanismelor plămânului începe cu modelul linear unicompartimental și ajunge să conțină date experimentale pentru estimarea rezistenței și elasticității, aducând informații utile în studiul fiziopatologiei pulmonare.

 

Profilul transcriptonic al macrofagelor

 

     S-au descoperit, de asemenea, noi subseturi de macrofage cu proprietăți diferite ale răspunsului tumoral prin analiza profilului transcriptomic al macrofagelor. Acesta este primul studiu care descrie profilul transcriptomic al macrofagelor izolate direct din tumorile umane. S-a demonstrat existența subseturilor de macrofagele asociate tumorilor cu rol specific în progresia și dezvoltarea tumorilor, macrofagele participând nu doar la fagocitoza celulelor tumorale, ci și la orchestrarea unui răspuns limfocitic optim, în final rezultând un prognostic mai bun.
     Studiul care și-a propus identificarea în expirație a biomarkerilor pierderii controlului/exacerbărilor din astmul bronșic relevă diferențele dintre componentele volatile organice expirate dintre stările clinice stabile și instabile ale pacienților cu astm, sugerând că analiza respirației se califică pentru detectarea neinvazivă a exacerbărilor sau pierderii controlului în monitorizarea astmului.
     Profilarea microARN a demonstrat rolul genei microARN-218-5p în patogenia bolii pulmonare cronice. Datorită faptului că expresia aberantă microARN a fost implicată în patogenia bolii, se încearcă identificarea microARN-ului anormal din plămânii cu patologie pulmonară obstructivă. Descoperirile din cercetarea translațională scot în evidență un potențial rol al genei miR-218-5p în patogenia BPOC.
     Cercetătorii altui studiu au reușit să demonstreze ajutorul secvențierii genomului în identificarea unui model epigenetic perturbat încă de la naștere în ceea ce privește genele specifice astmului bronșic, în comparație cu martorii sănătoși. Studiul a dovedit că programarea la nivel epigenetic se produce încă din perioada dezvoltării embrionului, cu rol important în apariția astmului bronșic pe parcursul vieții. Alt studiu interesant a demonstrat efectele expunerii la fumul de țigară în perioada prenatală: naștere prematură și un risc crescut pentru complicații pe termen lung. Efectul expunerii moderate la fumul de țigară în timpul sarcinii constă în lărgirea alveolelor și diminuarea numărului acestora, precum și relocalizarea fibrelor elastice nou-născutului. Un alt efect este diminuarea numărului de arteriole și markeri vasculari, ceea ce predispune la subdezvoltarea pulmonară determinată de schimbările fiziopatologice, contribuind astfel la displazia bronhopulmonară.
     Dezvoltarea unui sistem de prezicere a răspunsului astmaticului la provocarea cu alergen prin inhalare a fost o altă temă dezbătută. Pacienții cu astm alergic răspund diferit dar reproductibil la aceiași alergeni inhalați: unii dezvoltă un răspuns precoce, în timp ce alții dezvoltă un răspuns tardiv. Asftel s-a dezvoltat o clasificare bazată pe mai multe tipuri de răspuns constând în două categorii de celule: zece gene transcriptoare și zece metabolizante. Celulele selectate în panel includ limfocite și monocite, topul primelor zece căi de răspuns în transcripții incluzând un sistem de semnalizare al fosfatidilinozitolului. Acestea pot fi utile pentru detectarea persoanelor astmatice care dezvoltă răspuns tardiv la provocarea cu alergen prin inhalare, iar metabolizarea acidului arahidonic este implicată în răspunsul precoce și tardiv al astmaticului.
     Referitor la rolul eozinofilelor în expunerea virală, s-a studiat interacțiunea dintre eozinofile și virusurile respirator sincițial și Influenza din sângele periferic al donatorilor sănătoși sau de la pacienți astmatici alergici. Rezultatele sugerează un rol rapid antiviral al eozinofilelor. Activitatea lor moderată poate explica pierderea controlului în exacerbările astmatice cauzate de virusuri.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC