Neuroştiinţa,
în sens larg, descrie activitatea de studiu ştiinţific al sistemului nervos.
Interesant, combinaţia dintre domeniul de studiu, „neuro“ şi „ştiinţă“ rămâne o
terminologie unică. Nu se vorbeşte de cardio-ştiinţă, farmaco-ştiinţă,
genetico-ştiinţă etc., deşi toate domeniile biomedicale actuale promovează
aceeaşi cunoaştere bazată pe dovezi experimentale culese prin metodologia
cercetării ştiinţifice. Particularitatea experimentului în neuroştiinţe provine
din încercarea de a ieşi din misterul filosofic prin care vrem să ne explorăm
creierul folosind... tot creierul. În fapt, neuroştiinţele au început ca o
ramură a biologiei, prin descrierea elementelor constitutive ale sistemului
nervos, care, începând de la neuroni, nu se află doar în creier.
Prin
progresele tehnologice, de biologie moleculară şi genetică, s-a acumulat un
volum mare de cunoştinţe despre structura şi funcţia neuronilor. Acest nivel de
abordare s-a dovedit a rămâne unul la fel de limitat, ca şi cum ne-am propune să
înţelegem de ce auzim o melodie la radio studiind doar modul de funcţionare al
condensatorilor şi tranzistorilor în izolaţie. Prin urmare, asistăm la nivel
mondial la o creştere a interesului pentru neuroştiinţele de sistem („systems neuroscience“), care,
respectând analogia, îşi propun să exploreze „melodia“ rezultată din funcţionarea
reţelelor neuronale în condiţii fiziologice şi patologice. Astfel, nu este surprinzător
că şi în România iniţiativa de organizare a Societăţii Naţionale de Neuroştiinţe
a pornit, în anul 2000, de la un grup de cercetare în fiziologia sistemului
nervos, condus de prof. dr. Leon Zăgrean, de la Facultatea de Medicină a
Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti.
În
urma dezvoltărilor tehnologice ale ultimilor ani, în special din domeniul
bioinformaticii, ne apropiem de spargerea dilemei filosofice a neuroştiinţelor,
ajungând să ne explorăm creierul nu folosind creierul, ci calculatorul. Departe
de a fi doar o metaforă, simbioza dintre tehnologia bioinformatică şi neuroştiinţe
reprezintă direcţia curentă de finanţare a cercetării, atât în Uniunea Europeană,
prin Human Brain Project, cât şi în
Statele Unite ale Americii, prin BRAIN
Initiative. Speranţa nu este numai de a armoniza neuroştiinţa cu privire la
structura şi funcţia diferitelor componente şi subsisteme ale sistemului
nervos, pentru înţelegerea creierului. La fel de ambiţios, aceste direcţii de
finanţare îşi propun dezvoltarea tehnologiilor informatice mai apropiate de
modul biologic de funcţionare a creierului, pentru a crea un suport cognitiv
sau chiar de a emula şi – de ce nu? – augmenta capacităţile computaţionale,
considerate acum superioare, ale creierului.
Educaţia
românească a fost şi rămâne un mare exportator de valori pentru neuroştiinţele
mondiale. Departe de a fi doar un dezavantaj, acest proces a dus la atingerea
unei mase critice a diasporei neuroştiinţifice româneşti, care a devenit astfel
disponibilă pentru restabilirea legăturilor cu ţara. Acest proces a fost recent
recunoscut şi într-un articol apărut în buletinul Federaţiei Europene de Neuroştiinte
– FENS (http://www.fens.org/about/newsletter.html#part4).
SNN rămâne astfel puternic ancorată la neuroştiinţele mondiale, în parte şi
pentru că în 2012 a avut deschiderea să îşi aleagă atât preşedintele (Mihai
Moldovan), cât şi vicepreşedintele (Aurel Popa-Wagner) din acea fracţie a
diasporei neuroştiinţifice româneşti care are o colaborare ştiinţifică strânsă
cu România.
Astfel,
în perioada 17–19 octombrie 2013, SNN a organizat la Bucureşti una dintre cele
mai mari şi mai internaţionale conferinţe ale sale – SNN 2013. Împreună cu
numeroşi experţi internaţionali şi lideri de opinie naţionali, tema principală
a fost dezbaterea la nivel de neuroştiinţe de sistem a conectivităţii anormale
a reţelelor neuronale în ischemia cerebrală, epilepsie şi comă. S-au acoperit
însă multe alte subiecte de interes, atât pentru neuroştiinţele experimentale
(numite uneori şi neuroştiinţe fundamentale), cât şi pentru neuroştiinţele
clinice: de la mecanismele durerii şi substratul genetic al emoţiei până la
spiritualitate şi complexitatea informaţiei. Un element important al SNN 2013 a
fost încurajarea participării tinerilor. Cu ajutorul organizaţiei internaţionale
pentru cercetarea creierului (IBRO) şi al sponsorilor şi partenerilor SNN, s-au
oferit numeroase burse de participare şi s-a organizat un concurs de prezentări
de postere, cu premii. Detalii despre SNN 2013 găsiţi la http://snn2013.snn.ro/report.