Anul acesta, manifestarea științifică
națională organizată în acest sens la Cluj-Napoca (4 noiembrie)
l-a avut ca invitat special pe prof. dr. Eliot Sorel (Universitatea
George Washington, SUA). Acestuia i s-au alăturat nume importante
din țară și străinătate, cum ar fi: conf. dr. Horia Coman, prof.
dr. Mircea Lăzărescu, conf. dr. Degi Csaba, prof. dr. Iuliana
Dobrescu, dr. Dana Herța, dr. Veress Albert, dr. Camelia Bakri, dr.
Ileana Antonescu, dr. Anca Giurgiuca, dr. Claudia Dima, prof. dr.
Emilian Damian Popovici, dr. Florina Rad, dr. Cristina Anghel, dr.
Mihaela Stancu, dr. Alexandra Buică, dr. Minodora Manea, prof. dr.
Aurel Nireștean.
Temele abordate cu această ocazie au
fost dintre cele mai actuale, în ceea ce privește suicidul și
prevenția acestuia. Dintre ele, amintim: TelVerde Antisuicid ca
mijloc de prevenție primară a comportamentului suicidar, stresul și
depresia, relația depresie–suicid–prevenție–intervenție în
criză, depresia din perspectiva medicului de familie, factorii
implicați în asigurarea sănătății mintale în România, riscul
suicidar la pacienții cu cancer, consilierea genetică în prevenția
tulburărilor afective cu risc suicidar, sinuciderea ca problemă de
sănătate publică, tentativele de sinucidere în depresie.
Profesorul
Eliot Sorel a inițiat o discuție privind sindromul burnout,
care, spune acesta, s-a agravat odată cu schimbările economice
globale. Depresia a fost și ea un subiect la care Eliot Sorel s-a
referit. Depresia, bolile cardiovasculare și diabetul dau 40% din
povara globală a bolilor lumii.
Profesorul din SUA a vorbit și
despre migrația populațiilor din Iran, Irak, Libia, de exemplu,
către Europa. România nu este nici ea ferită de acest fenomen.
„Este o convulsie globală animată de convulsiile economice. Își
caută de lucru oameni de diferite profesii. Își caută de lucru
medicii români, dar își caută de lucru în lume și surorile de
caritate“.
În Statele Unite, explică acesta,
sunt alte probleme nerezolvate: „Suma totală a bugetului agregat
este de trei miliarde de dolari (…), dar nu toți oamenii au parte
de asistența medicală dorită“. Sistemele de sănătate sunt
centrate modular, sunt scumpe și nu toți au acces la ele.
Profesorul Sorel propune „o integrare a creierului, a minții și a
corpului în sistemele de sănătate“, o integrare a sănătății
mintale în medicina de familie: „Nu trebuie să trimitem oamenii
la spitalul de psihiatrie, oamenii nu vor să se ducă la psihiatru.
Apelând însă la medicii de familie, ei vor obține un ajutor fără
a fi stigmatizați, lucru care este și eficient din punct de vedere
economic. Aceste boli nu se întâmplă în izolare, cum se crede la
prima vedere“. Există o relație între depresie, bolile
cardiovasculare și diabet – comorbiditate mare, cu alte cuvinte. O
idee „la care se poate lucra, este cea a unei mai bune colaborări
între medicii de familie și psihiatrii, încă nepusă bine la
punct în România“.
Oare ce gândește un sinucigaș în
ultimul moment al vieții? Nu știm, spune prof. dr. Doina Cozman,
președinta ARPS, dar „știm că există ceva în adâncul ființei
lui care îl îndeamnă să caute un sprijin, un colac de salvare
până în ultima clipă a vieții“. De aceea, spune aceasta,
sinuciderea este singura moarte care poate fi prevenită. În acest
sens, ARPS a înființat, încă din 2013, o linie telefonică
gratuită – TelVerde Antisuicid –, care funcționează zilnic,
între orele șapte seara și șapte dimineața. De la înființare
până acum s-au recepționat peste 5.300 de apeluri, din care
aproape o mie de apeluri au fost intervenții în criză suicidară,
declară Doina Cozman: „Dacă în anii trecuți aveam câteva
convorbiri pe săptămână, acum avem tot mai multe în fiecare
noapte“. Cel mai lung apel, potrivit acesteia, a avut loc anul
trecut și a durat peste opt ore. A fost un bărbat aflat pe malul
unui râu, lângă un pod, era în criză suicidară, cu impulsuri de
a se arunca în apă. A fost salvat în urma convorbirii cu voluntara
care a răspuns la telefon.
Numărul cazurilor de suicid în
România s-a redus anul trecut față de 2014, cu peste o mie de
cazuri. Motivul: „A crescut adresabilitatea populației față de
serviciile de sănătate mintală – psihiatru, psiholog,
psihoterapeut –, după cum a crescut și implicarea medicilor de
familie în cazul bolilor psihiatrice, printr-o depistare precoce a
cazurilor. Suntem sunați din toate colțurile țării, iar
convorbirile nu sunt înregistrate, astfel încât confidențialitatea
convine celor care ne sună“, conchide președinta ARPS.