În maximum două luni, Ministerul Sănătății va prezenta o propunere de modificare a legii transplantului, a declarat Sorina Pintea, ministrul instituției. Pentru aceasta, va emite un Ordin de ministru pentru înființarea unui grup de lucru, din care vor face parte „specialiști, politicieni din tot spectrul politic, pacienți transplantați, donatori vii”. Ea spune că soluțiile pe care ministerul le va propune grupului de lucru vor fi inspirate din legea spaniolă, pentru că „nouă ni se pare foarte potrivită actualului context din România”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate luni, la Institutul Clinic Fundeni, cu ocazia aniversării Zilei donatorului de organe, celebrată în fiecare an la 16 iulie, amfitrion fiind Asociația Transplantaților din România.
În România, activitatea de donare de organe a scăzut drastic de la an la an – dacă în urmă cu patru ani au fost 138 de donatori reali, în 2015 au scăzut la 115, în 2016 au fost 123, iar în 2017 numărul acestora a scăzut dramatic la 65, ajungându-se ca anul acesta, până în prezent, să se efectueze doar 30 de transplanturi. „Cred că o parte din vină ne aparține și nouă, autorităților, pentru că, indiferent de scandalurile care au fost, nu ar fi trebuit să încetăm să susținem această activitate”, a spus ministrul sănătății.
În urmă cu aproximativ o săptămână, aceasta a înlocuit conducerea Agenției Naționale a Transplantului, pentru că „nu se întâmpla mare lucru acolo”. În plus, va proceda la o rectificare bugetară de suplimentare a veniturilor, întrucât sunt foarte multe posturi vacante în cadrul agenției – 19 posturi, în condițiile în care „personalul este oricum puțin”.
Noi avem o istorie a transplantului în România, spune acad. Ioanel Sinescu, șeful Clinicii de Chirurgie Urologică, Dializă și Transplant Renal Fundeni: „Istoria este veche, [peste] 38 de ani (...) de la primul organ transplantat în Romania – la 13 ianuarie 1980, la Fundeni, în clinica condusă de profesorul Proca, a avut loc primul transplant de rinichi, cu rinichi recoltat de la donator în viață – mama”. Potrivit acestuia, legea transplantului, care este în vigoare de 22 de ani în țara noastră, era, la vremea aceea, „o mixtură între legea franceză și cea americană, cu prevederi medico-legale foarte clare aplicabile în cele două țări”. „Evident, această lege a fost și este încă o lege bună, dar se cere completată cu metodologii, [pentru că] între timp s-au schimbat, în mod esențial, metodologiile de aplicare, metodologiile de alocare a organelor sau a țesuturilor pentru transplant și (...) modul în care noi înțelegem și aplicăm aceste legi și metodologii”, a explicat acad. Ioanel Sinescu.
Gheorghe Tache, președintele Asociației Transplantaților din România, a subliniat că adoptarea acestei legi este importantă și pentru membrii asociației pe care o conduce, dar trebuie să asigure o mai bună comunicare între actorii implicați, să fie clară, funcțională, transparentă și în acord cu directivele Uniunii Europene.
