Acum, când se vorbește tot mai des, poate
cam prea des, despre reutilarea armatei române, noi dotări de ultimă generație
(sic!), sau despre soldații români răniți ori decedați pe câmpurile de luptă, o
importantă manifestare științifică – Conferința anuală a Spitalului Militar de
Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca – a atras numeroși
specialiști, din toate disciplinele medicale.
Reunite sub generosul „Particularități ale
medicinei militare în contextul serviciilor medicale integrate”, sesiunile
tematice au vizat mai multe aspecte, printre care: factorii de risc
cardiovasculari la angajații Ministerului Apărării Naționale (MApN), revizuirea
meniurilor în hrana militarilor, managementul traumei, procedurile medicale de
evaluare, riscul suicidal în condiții de stres posttraumatic, farmacia de
spital, traumatologie/urgențe, intervenția multidisciplinară în cazurile
oncologice ale regiunii cervicale, securizarea sistemelor informatice,
prevenția obezității adultului, impactul hemodinamic al zborului cu avionul
supersonic la piloți, abordarea în camera de gardă a incidentelor cu victime
multiple rezultate în urma exercițiilor militare.
Una din lucrările asupra căreia merită
stăruit este „Reforma sistemului medical militar”, susținută de col. medic dr.
Adrian Eremia (Direcția medicală a MApN). Punctele atinse de vorbitor au vizat
proiectele propuse pentru reforma sistemului medical pe termen scurt. Printre
acestea, am menționa: standardizarea tuturor structurilor spitalicești militare;
implementarea unui sistem de achiziție centralizată a bunurilor și serviciilor
de uz medical și a evidenței pe baza codurilor de bare; reorganizarea
sistemului de învățământ medico-militar și a rețelei de medicină preventivă;
dezvoltarea capacităților de prelevare și de conservare a sângelui;
reorganizarea și dezvoltarea activității de cercetare științifică
medico-militară. Sunt obiective care urmează să fie integrate prin elaborarea
unei noi concepții de asigurare medicală a armatei, pe timp de pace sau/și
război, spune medicul Adrian Eremia. Nu în ultimul rând, de interes au fost și
discuțiile privind asigurarea adecvată a resursei umane la nivelul componentei
operaționale; standardizarea la nivel NATO a tuturor structurilor de asistență
medicală; implicarea pe plan intern, în colaborare cu IGSU, în gestionarea
situațiilor speciale de urgență.
Lucrarea căpitanului Robert Fry (forțele
navale ale Statelor Unite; colaborator cu Centrul de excelență NATO de la
Budapesta) – „Medicina navală în era modernă” – a fost, practic, o oglindă a
sistemului medical militar din SUA și a extensiei sale peste hotare. Este vorba
despre o rețea globală de peste 63.000 de angajați, 6,2 miliarde de dolari și o
activitate ce pornește de la un credo aplicat de fiecare dată: oricând/oriunde.
Potrivit vorbitorului, la baza succesului stau: selecția riguroasă, pregătirea
teoretică și practică, perfecționarea continuă, existența unei infrastructuri
la standardele secolului în care ne aflăm.
Interesantă a fost și propunerea col. medic
dr. Doina Băltaru, de introducere a unui regim mediteranean în alimentația
personalului militar, dublat și de o activitate fizică adecvată, pentru a
corecta modificările care apar în sindromul metabolic, dar și pentru a reduce
riscul cardiovascular: „Este o problemă generală de sănătate globală: sindromul
metabolic sau componente ale acestuia – suprapondere, dislipidemie și apoi
întregul tablou al sindromului metabolic. Aceste patologii predispun la boli
cardiovasculare și mortalitate la vârste tinere. Și, cel puțin în mediul
militar, unde există această activitate profilactică, respectiv controlul
anual, putem lua niște măsuri care să reducă prevalența acestei afecțiuni. Una
ar fi modificarea modului de hrănire a trupelor și apropierea a ceea ce mănâncă
la popotă, la gustare și la prânz, de o dietă mediteraneană, cu ceea ce avem ca
alimente în România”.
În susținerea acestor demersuri, medicul
militar Mihail Florea a prezentat un studiu propriu, realizat pe un eșantion de
920 de militari, potrivit căruia problemele de sănătate în rândul militarilor
sunt în creștere. Rezultatele studiului arată că hipertensiunea arterială este
prezentă la aproape 21% din cei chestionați și, „o surpriză”, tensiunea
arterială normal–înaltă are o pondere de 28%. Surprinzător este faptul că
această tensiune arterială normal–înaltă este prezentă la grupa tânără, cu
vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani. Colesterol cu valori peste 200 au 58,5 %
din subiecți. Sunt mulți fumători, mai ales tineri – 38%, iar supraponderali sunt
47% din ei. „Eu am gândit și stresul ca factor de risc cardiovascular specific
pentru populația militară, mai ales pentru cei care au fost prezenți în misiuni
internaționale – 47% din subiecți au spus că au perceput un stres crescut, iar
alți 42% un stres mediu”, a completat vorbitorul.
Cu prilejul acestei conferințe, prof. dr.
Ioan Ștefan Florian, președintele Societății Române de Neurochirurgie (SRN), a
primit distincția „Emblema de Onoare a Medicinei Militare”, pentru buna
colaborare cu sistemul medical militar. Neurochirurgul clujean a reluat cu
această ocazie câteva din temele actuale din neurochirurgie: „Dezvoltarea
neurochirurgiei ca specialitate atât în domeniul militar, cât și în cel civil
este necesară și este în obiectivul meu, ca președinte al SRN, să atrag atenția
asupra necesității dotării uniforme cu echipamente neurochirugicale de cel mai
înalt nivel, pe întreg teritoriul țării, pentru că nu numai în timpul
războaielor se întâmplă traumatisme. Noi avem un război cu noi înșine, în
special din cauza multiplelor accidente rutiere, unde suntem lideri. Este
extrem de important să se poată acționa imediat, într-un centru bine echipat,
cu oameni bine antrenați”. Colaborarea sa cu Spitalul Militar de Urgență din
Cluj se întinde pe mai multe decenii și speră într-o dezvoltare a acesteia,
pentru că „acum am rezidenți de neurochirurgie care provin din rândurile
Academiei Militare”. În concluzie, profesorul Florian spune că se gândește să
promoveze un învățământ neurochirurgical și în acest domeniu.
Conferința anuală a Spitalului Militar de
Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca s-a desfășurat în perioada
19–21 octombrie, organizator fiind Asociația Medicilor și Farmaciștilor din
România – Filiala Cluj, în parteneriat cu Spitalul Militar de Urgență și
Asociația Medicilor „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca.
