A XXI-a Conferinţă Naţională de Stroke (AVC) cu participare internaţională a reunit la Palatul Patriarhiei peste 2.000 de specialiști din domeniu, în cele trei zile de desfășurare. Organizată de Asociaţia Naţională Română de Stroke, sub patronajul Academiei Române, conferinţa a adus în atenţia participanţilor noutăţile în domeniul diagnosticării și tratării accidentelor vasculare cerebrale, dar și problemele cu care se confruntă neurologia românească.
Din 2010, AVC este declarat urgenţă de sănătate publică la nivel global de World Stroke Organization (WSO); 15 milioane de oameni sunt diagnosticaţi anual, dintre care șase milioane își pierd viaţa din cauza acestei afecţiuni. La fiecare două secunde, o persoană suferă un AVC și la fiecare cinci secunde un om va deceda din cauza bolii. Potrivit OMS, AVC este a doua cauză de deces la persoanele de peste 60 de ani și cea de-a cincea pentru cei între 15 și 59 de ani.
În România, AVC este o problemă de sănătate publică, fiind a doua cauză de deces (54.000 pe an), după bolile cardiovasculare. Costul anual pentru statul român este de 657 de milioane de euro, aproximativ 0,4% din PIB. Potrivit unui raport Health Economics, 89% din această sumă reprezintă costuri indirecte, doar 11% sunt alocate cheltuielilor directe de tratament. Dacă HTA și nivelul colesterolului sunt factori de risc a căror detecţie a intrat în rutina profesioniștilor din domeniul sănătăţii, fibrilaţia atrială răspunzătoare de o treime din AVC rămâne în peste 60% din cazuri nedetectată.
Tromboliza cu alteplase i.v. este singurul tratament aprobat pentru AVC acut ischemic la pacienţii eligibili. Dar intervenţia terapeutică trebuie efectuată în maximum 4,5 ore de la debutul simptomatologiei, de aceea recunoașterea imediată a simptomelor (protocolul FAST) și accesul la tratament sunt vitale. Tehnicile endovasculare de recanalizare arterială, reprezentate de tromboliza farmacologică intraarterială și trombectomia mecanică, sunt subutilizate în România. Cazurile trombectomiei cu stent retrievere de tip TREVO la pacienţii cu AVC acut cu debut incert reprezintă aproape 40% din cazurile de AVC ischemic prin obstrucţie de artere cerebrale mari.
Comparativ cu terapia medicală standard, pacienţii trataţi prin trombectomie cu stent retriever TREVO au avut șanse de independenţă funcţională (mRankin scale 0–2), 48,6% faţă de 13,1%. Pentru fiecare 2,8 pacienţi trataţi prin intervenţie endovasculară în primele 24 de ore de la debutul AVC, unul va fi salvat de la dizabilitate severă. Particularităţi individuale ale fiecărui pacient determină o fereastră de fiabilitate tisulară cerebrală diferită la un interval de timp prestabilit pentru toţi pacienţii, deci evaluarea core-ului de necroză ischemică până la 24 de ore de la debut poate selecta pacienţi cu potenţial semnificativ de beneficiu terapeutic pentru trombectomie.
