Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Riscuri şi rezultate în chirurgia colo-rectală şi a sânului

   În perioada 21–24 mai a.c., a avut loc, la Sinaia, a XXVII-a ediţie a Congresului naţional de chirurgie, care a reunit 1.565 de participanţi, din care 20 invitaţi din străinătate. Temele au abordat: tratamentul complex al cancerului colo-rectal; tratamentul cancerului mamar, chirurgia reconstructivă a sânului şi varia.
   Cele opt cursuri pre-congres au fost susţinute de cadre didactice din ţară şi străinătate. În patru din ele s-au făcut referiri la anatomia chirurgicală a rectului, controversele în chirurgia rectului, chirurgia minim invazivă în cancerul rectal şi cauzele de eşec în chirurgia acestui tip de cancer. Alte trei cursuri au dezbătut problemele cancerului mamar, trata­mentul multimodal al acestuia şi reconstrucţia sânului postmastectomie. Un alt curs a discutat despre ultrasonografia în traumatisme şi în urgenţele diferitelor zone topografice sau organe traumatizate.
   Chirurgiei colonului i-au fost dedicate două sesiuni. Din lucrările prezentate a rezultat că pacienţii cu această localizare a neoplasmului se prezintă într-o fază avansată, în peste 90% din cazuri, la o vârstă înaintată, şi că la tineri predomină adenocarcinomul mucinos. În diagnostic, un ajutor preţios îl reprezintă detectarea mutaţiei genei KRAS, a antigenului carcinoembrionar, dar şi a mutaţiei, la nivelul liniei germinale, a genelor de reparare, în algoritmul de diagnostic pentru sindromul Lynch. Identificarea, după rezecţia colică, a cel puţin 12 noduli limfatici, este considerată un indicator de calitate şi are importanţă particulară pentru prognostic şi terapia adjuvantă. Obstrucţia acută a colonului prin afecţiuni maligne, cu sau fără perforaţie, identificată pre- sau intraoperator, este rezolvată, în majoritatea cazurilor, prin tratament curativ, în funcţie de localizarea tumorii, iar supravieţuirea postoperatorie este redusă comparativ cu pacienţii fără complicaţii ale cancerului colic. Chirurgia colonului şi a rectului are risc septic crescut prin gradul contaminării şi prin riscul dezvoltării complicaţiilor septice postoperatorii, până la 10–40%, din cauza virulenţei şi volumului bacteriilor contaminate, flora microbiană având o densitate de 105–1012 în colon şi de 1013 în rect (cele 120 de specii de bacterii au raportul între flora anaerobă/aerobă de 1.000/1 în colon). La pacienţii cu patologie chirurgicală a colonului, complicaţiile septice postoperatorii, parietale, intraabdominale şi generale cresc numărul deceselor, factori de risc fiind: operaţia în urgenţă (44,10%), operaţiile paliative (37,81%), asocierea altor boli (63,5%) şi antecedentele (38,55%). Complicaţiile septice au o valoare predictivă de 60% în producerea deceselor postoperatorii.
   În sesiunile rezervate chirurgiei rectului, multe lucrări au dezbătut probleme colorectale. Cancerul de rect, cu o incidenţă în creştere, mai ales la sexul masculin de peste 60 de ani, este a doua cauză de deces prin neoplasm în România. Tratamentul multimodal – radioterapie, chirurgie şi chimioterapie – este urmat totuşi de recidive, în până la 10% din cazuri, impunând intervenţii chirurgicale laborioase şi dificile. Probleme apar în cancerele colo-rectale sincrone, situaţie în care investigaţiile preoperatorii trebuie să fie complete, iar tactica chirurgicală – adaptată în funcţie de localizarea tumorii, gradul extensiei, chirurgia adresându-se leziunii dominante, cum este ocluzia, rămânând ca radiochimioterapia să completeze terapia.
   Complicaţiile de la nivelul anastomozelor digestive după intervenţii colo-rectale cresc durata spitalizării, costurile şi mortalitatea postoperatorie. Păstrarea sfincterului anal rămâne un deziderat care însă nu trebuie să sacrifice principiile oncologice. Rezultatele nefavorabile în chirurgia cancerului rectal se asociază semnificativ statistic cu intervenţia chirurgicală în urgenţă, cu nivelurile crescute ale proteinei C-reactive şi cu hipoalbuminemia preoperatorie. Pentru reducerea incidenţei complicaţiilor după dehiscenţa suturilor s-au folosit celulele stem mezenchimale, având în vedere capacitatea lor angiogenetică.
     Invazia limfatică, cu importanţă pentru prognostic şi pentru terapia adjuvantă, trebuie examinată; radioterapia preoperatorie scade invazia limfatică în 24% din cazuri. Pentru reducerea, până la dispariţie, a tumorii rectale după radioterapie s-a propus urmărirea clinică şi paraclinică a acestor pacienţi, deoarece îi protejează de apariţia complicaţiilor anastomozelor joase, de neajunsurile amputaţiei de rect şi de riscul recidivei locale. În opţiunea unor autori, colectomia totală sau subtotală cu anastomoză ileo-sigmoidiană sau ileo-rectală este o procedură sigură, cu rezultate postoperatorii funcţionale bune, cu morbiditate redusă, iar păstrarea vascularizaţiei joncţiunii recto-sigmoidiene este opţiunea chirurgicală cea mai bună în afecţiunile neoplazice. Colonoscopia postoperatorie, după un an de la rezecţia chirurgicală colorectală, permite eliminarea eventualilor polipi metacroni.
   Tratamentul com­plex al cancerului mamar a fost tema unor sesiuni de comunicări orale. Sunt necesare înţelegerea mai bună a evoluţiei naturale a cancerului de sân, depistarea precoce a bolii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor paciente. Chirurgia onco­­plastică a sânului presupune, printre altele, depistarea şi identificarea leziunilor mamare infraclinice, tehnici de biopsie vacuum-asistate, identificarea nodulilor limfatici santinelă cu biopsia acestora, tratamentul conservator şi tehnici de mamoplastie asociată cu reconstrucţia mamară postmastectomie cu ţesut autolog sau cu implanturi. Nu au fost neglijate nici metodele de diagnostic, printre care cele imagistice şi biopsia nodulilor limfatici în stadiile incipiente ale bolii. Au mai fost abordate: identificarea factorilor ce generează evoluţia nefavorabilă a unor cancere mamare şi terapia în scurgerea mamelonară, atitudinea chirurgicală în cancerele mamare nepalpabile, în mastita carcinomatoasă şi cancerul mamar la bărbat, rezultatele după diversele metode de reconstrucţie a sânului.
   Mesele rotunde au dezbătut amploarea exerezei în neoplasmul rectal, complicaţiile chirurgiei rectale şi locul tratamentului radiochimioterapic, dar şi chirurgia onco-plastică a sânului, standardele actuale diagnostice şi terapeutice în cancerul glandei mamare şi coordonatele de reconstrucţie mamară după rezecţiile oncologice. Comunicările din sesiunea varia au interesat chirurgia de urgenţă şi traumatică, chirurgia esofagiană, toracică, gastrică, biliară, peretele abdominal, chirurgia endocrină, chirurgia pediatrică, chirurgia laparoscopică. Sesiunile poster au abordat aspecte foarte diverse ale patologiei chirurgicale; li s-au adăugat cea a studenţilor şi a asistenţilor medicali. Nu putea lipsi sesiunea de videofilme, în care tematica a fost, în majoritatea cazurilor, cea hepato-biliară.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC