Între 25 şi 28 martie s-a desfăşurat, la
Bucureşti, a unsprezecea ediţie a conferinţei naţionale de medicina familiei cu
tema „Echilibrul delicat între ştiinţă, artă şi comunicare“. Organizată de
Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov (AMF-B) sub egida Societăţii Naţionale
de Medicina Familiei (SNMF), întâlnirea a încercat să reaşeze reperele
profesionale ale celor peste 1.500 de participanţi, veniţi din toată ţara, într-un
cadru de normalitate, perturbat de recentele disfuncţionalităţi înregistrate în
dialogul cu decidenţii sistemului de sănătate.
Lucrările conferinţei au fost precedate de o
ediţie specială a forumului de prevenţie, eveniment ce s-a bucurat de prezenţa
unor personalităţi aparţinând mai multor specialităţi medicale, care au atras
atenţia asupra rolului pe care prevenţia ar trebui să-l aibă în lupta împotriva
bolilor cronice netransmisibile. Tot ca un preambul a fost organizată şi
sesiunea comună dintre AMF-B şi Asociaţia pentru Medicina Sexualităţii din România,
ce a ridicat, în subsidiar, problema unei dimensiuni neglijate în medicină,
aceea a felului în care bolile diferă între cele două sexe, în termeni de
prevenţie, semne clinice, abordare terapeutică, prognostic, impact psihologic şi
social.
Lucrările
desfăşurate au fost structurate în trei categorii principale: sesiuni
interdisciplinare, sesiuni ale grupurilor de lucru ale SNMF şi ateliere.
Sesiunile interdisciplinare au vizat probleme specifice diferitelor patologii:
cardiovasculară, respiratorie, infecţioasă, neurologică, urogenitală, reumatică,
digestivă, diabet. Avantajul acestor întâlniri a fost atât actualizarea unor
cunoştinţe şi schimbul de experienţă, cât şi posibilitatea de a discuta aspecte
practice ale colaborării dintre specialiştii aparţinând diferitelor niveluri de
asistenţă medicală. Pe lângă diferite doleanţe şi mâhniri de o parte şi de
alta, abordate în scopul găsirii unor căi de rezolvare, s-au desprins câteva
aspecte ce stârnesc nemulţumiri comune, cum ar fi limitarea dreptului de a iniţia
prescrierea unor medicamente în regim compensat de către medicii de familie,
ceea ce îi obligă pe aceştia să trimită pacienţii către celelalte segmente de
asistenţă medicală, încărcând activitatea colegilor de acolo.
Sesiunile grupurilor de lucru ale SNMF au
fost iniţiate ca o formulă nouă de abordare a problemelor specifice asistenţei
medicale primare. Ele permit concentrarea eforturilor pe anumite aspecte
ignorate de studiile şi ghidurile actuale, care iau în calcul date înregistrate
la celelalte niveluri de asistenţă medicală. Grupul de vaccinologie, grupul
RespiRo (în parteneriat cu Centrul Naţional de Studii pentru Medicina
Familiei), grupul de e-Sănătate, grupul tinerilor medici de familie, precum şi
grupurile de iniţiativă pentru grupurile de sănătate mintală, pediatrie,
ecografie, cardiologie şi diabet zaharat au organizat întâlniri interactive,
metodă apreciată de cei prezenţi în sală.
Ateliere, utile pentru însuşirea şi
deprinderea unor manevre din practica medicului de familie, au vizat prevenţia,
conduita terapeutică şi anumite aspecte psihologice ale relaţiei medic–pacient.
În afara acestor întâlniri, participanţii au
mai putut asista la o sesiune specială dedicată aspectelor de management al
cabinetelor de medicină de familie, la simpozioane de firmă, prezentări de lucrări
originale (încurajate şi prin organizarea unui atelier de dezvoltare de tehnici
de prezentare), sesiune de postere şi au putut vizita cele peste 60 de standuri
expoziţionale.
Bilanţul conferinţei şi impresiile
participanţilor au transformat evenimentul într-o reuşită, inclusiv din punctul
de vedere al refacerii balanţei de putere,
sintagmă care în diplomaţie are şi înţelesul de tactică îndreptată către anumite
stări de lucruri. În cazul de faţă, readucerea în atenţia participanţilor a
ceea ce ar trebui să fie obiectivele şi specificul medicinii de familie,
alterate constant de contextul conflictual specific unui sistem de sănătate
disfuncţional.
