Reabilitarea pulmonară a fost tema cursului
postuniversitar desfăşurat la Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi în
perioada 24–28 martie 2015, coordonat de subsemnata, coordonator al grupului de
lucru de Reabilitare respiratorie al Societăţii Române de Pneumologie (SRP).
Cursul a fost organizat de UMF „Gr. T. Popa“
Iaşi în parteneriat cu Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi, Societatea Română
de Pneumologie (SRP) şi grupul de lucru de Reabilitare respiratorie al SRP,
Fundaţia „Flacăra Speranţei – Flame of Hope“ şi a fost creditat de Colegiul
Medicilor din România cu 30 ore de EMC. Au participat medici specialişti,
primari şi rezidenţi din specialităţile pneumologie, reabilitare medicală,
medicina muncii, oncologie medicală, medicină şcolară şi geriatrie, din ţară şi
din Republica Moldova; bioingineri medicali, balneo-fizio-kinetoterapeuţi,
psihologi, asistenţi medicali şi studenţi.
Programul a cuprins activităţile de
reabilitare pulmonară desfăşurate în secţia clinică Recuperare medicală
respiratorie şi la modulul de comunicări orale şi demonstraţii practice, care a
avut loc la 27 martie, în amfiteatrul „Prof. dr. I. Lungu“ al Spitalului Clinic
de Recuperare din Iaşi. La acest modul, inclus şi în programul Conferinţei
„Zilele Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi: Update în Reabilitarea Pulmonară“,
ediţia a XIII-a, au fost invitaţi şi pacienţi cu afecţiuni pulmonare cronice.
Aceştia au fost încântaţi şi au apreciat demonstraţiile practice privind modul
de administrare a medicamentelor pentru afecţiunile aparatului respirator, de
evaluare a capacităţii de efort şi kinetoterapia respiratorie pentru astmul
bronşic şi bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Aproximativ două sute
de participanţi au audiat teme precum: reabilitarea pulmonară (RP) în România şi
managementul modern al astmului bronşic şi al BPOC (conf. dr. Paraschiva
Postolache), influenţa calităţii aerului asupra incidenţei patologiei pulmonare
(prof. dr. ing. Igor Creţescu), consideraţii etice în practica din reabilitarea
medicală (conf. dr. Sorin Stratulat) şi RP la pacienţii cu cancer
bronho-pulmonar (prof. dr. Bogdan Grigoriu).
În cadrul modulului au fost abordate
aspectele importante ale RP, precum: RP în BPOC – de la ghiduri la practica
medicală, rolul explorărilor funcţionale, testarea de efort, evaluarea
indicelui BODE, calitatea vieţii pacienţilor cu BPOC, scalele de evaluare a
dispneei la pacienţii din programul de RP, chestionarul LINQ de evaluare a
nevoilor de informaţii pulmonare ale pacienţilor din program, tradus şi validat
în limba română, Activities of Daily
Living – ADL (scale de evaluare a activităţilor vieţii zilnice la pacienţii cu
afecţiuni pulmonare cronice incluşi în programul de RP), antrenamentul
musculaturii respiratorii, nutriţia şi RP, stimularea electrică neuromusculară
în RP, aerosoloterapia, meloterapia, studiul anxietăţii şi evoluţia pacienţilor
cu sindrom de apnee în somn incluşi în program.
Subiectele
teoretice şi practice au fost prezentate interactiv de întreaga echipă de
reabilitare pulmonară din secţia clinică Recuperare Medicală Respiratorie a
Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi, medici rezidenţi în specialitatea
Oncologie medicală şi studenţi în ultimul an ai Secţiei de Balneo-fizio-kinetoterapie
de la Facultatea de Bioinginerie Medicală a Universităţii de Medicină şi
Farmacie „Grigore T. Popa“ Iaşi.
În
cadrul întâlnirii ştiinţifice a fost evidenţiat rolul RP în managementul afecţiunilor
pulmonare cronice, indicaţiile, limitele şi contraindicaţiile, beneficiile
pentru pacienţii cu afecţiuni pulmonare cronice şi pentru cei supuşi intervenţiilor
chirurgicale, chimio- şi radioterapiei, modalităţile de evaluare a pacienţilor
pentru includerea în programul de reabilitare pulmonară, precum şi a
rezultatelor pe termen scurt şi lung.
RP
reprezintă un standard de îngrijire pentru pacienţii cu boli pulmonare cronice
motivaţi să participe la programul de reabilitare pentru a deveni mai activi
fizic şi mai independenţi. RP este parte integrantă a managementului clinic şi
a menţinerii stării de sănătate a acestor pacienţi, care rămân simptomatici şi
cu afectarea semnificativă a calităţii vieţii şi a activităţilor zilnice după
aplicarea tratamentului medical standard. Această intervenţie terapeutică
implică o abordare multidisciplinară a pacienţilor cu funcţia respiratorie
compromisă din cauza bolilor pulmonare obstructive (astm bronşic, bronşiectazii,
bronşite cronice, emfizem, BPOC, fibroză chistică, sarcoidoză), restrictive
(boli interstiţiale, ale peretelui toracic, neuromusculare, sindrom
postpoliomielită şi anomalii ale cutiei toracice), mixte sau din cauza
cancerului bronho-pulmonar stabil. În plus, RP este parte integrantă a
tratamentelor pre- şi postoperatorii pentru transplant pulmonar, reducerea
volumului pulmonar, sau pentru orice intervenţie chirurgicală toracică ori
abdominală etc.
Programele
de RP se aplică şi afecţiunilor pulmonare în stadii avansate sau ireversibile,
cât mai precoce în exacerbările bolilor pulmonare, pe termen lung, în spital,
în ambulatoriu şi la domiciliu. Sunt individualizate şi realizate de o echipă
de specialişti în îngrijiri de sănătate (medici, asistente medicale, exploraţionişti,
balneo-fizio-kineto-terapeuţi, dieteticieni sau nutriţionişti, psihologi şi
asistenţi sociali) în parteneriat cu medicul de familie, RP fiind o intervenţie
multidisciplinară şi cuprinzătoare.
Ghidurile
internaţionale, care se aplică şi în ţara noastră, prevăd şi recomandă ca în
programele de RP să fie incluse următoarele intervenţii terapeutice:
antrenamentul fizic, strategiile respiratorii, suportul psiho-social şi nutriţional,
tehnicile de conservare a energiei şi educaţia, acestea presupunând
reantrenarea respiraţiei şi a tusei, antrenamentul fizic pentru musculatura
respiratorie şi a extremităţilor, drenajul bronşic şi tehnicile de relaxare.
Programele de RP au rolul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin creşterea
gradului de independenţă. Reduc numărul exacerbărilor şi al spitalizărilor pe
seama acutizărilor, precum şi durata acestora, cu scăderea semnificativă a
costurilor. Ameliorează în mare măsură
simptomele, în special dispneea şi complicaţiile, reduc decondiţionarea
musculară şi cresc capacitatea de exerciţiu. Scad anxietatea şi depresia şi
îmbunătăţesc starea de bine emoţională.