Oncologia reprezintă, probabil, una dintre cele mai dinamice ramuri ale medicinei mondiale. Cancerul rămâne a treia cauză de mortalitate în România și principalul motiv de îngrijorare a pacientului. În perioada 11–15 iunie, în Capitală, în organizarea UMF „Carol Davila” București, a Societății Române de Radioterapie, a Facultății de medicină a academiei internaționale din Viena, a Grupului cooperativ central european de oncologie și a Fundației Trestioreanu, a avut loc cea de-a șasea ediție a Școlii de vară în oncologie. Sesiunile au fost centrate pe aspecte și controverse în oncologia prezentului, legate de prevenția, diagnosticul și tratamentul neoplaziilor (cancer mamar, pulmonar, colorectal, genital, melanomul malign, cancerul renal, de vezică urinară și cel al prostatei). Ediția de anul acesta a reunit prezentări susținute de personalități din domeniul medical, recunoscute atât la nivel național, cât și internațional. Numărul cursanților s-a dublat, comparativ cu anul 2013, când a avut loc prima ediție a acestei importante manifestări științifice în oncologie.
    În prima zi, subiectul abordat a fost cancerul de sân, apoi, în cea de-a doua zi, cancerul pulmonar. Au urmat două zile în care s-a discutat despre localizările gastrointestinale, cancerele urogenitale și melanomul malign. Ultima zi a fost dedicată procedurilor de prevenție și screening. În încheierea fiecărei zile au fost prezentate cazuri clinice, cu modalitățile de diagnosticare și schemele terapeutice aferente.

Reducerea morbidității postchirurgicale

    Primul curs a fost prezentat sub forma unei dezbateri pe tema disecției ganglionilor limfatici axilari – obligatorie la pacienții cu cancer de sân ce prezintă ganglionul santinelă pozitiv. Prof. dr. Antonio Toesca, specializat în chirurgie oncologică a sânului (Institutul european de oncologie din Milano), a vorbit despre importanța tratamentului chirurgical, iar conf. dr. Laura Rebegea (Galați) a prezentat avantajele radioterapiei.
    Profesorul Toesca a explicat că, deși starea ganglionilor limfatici axilari rămâne unul dintre cei mai importanți factori de prognostic în cancerul de sân, biopsia ganglionului santinelă (ganglionul santinelă este primul ganglion care drenează limfa de la nivelul tumorii, reflectând starea ganglionilor regionali în cazul cancerului de sân) a evoluat ca principală procedură de reducere a morbidității postchirurgicale, îmbunătățind și calitatea vieții pe termen lung. De asemenea, printre expunerile a numeroase studii care demonstrează importanța identificării ganglionului santinelă, dr. Antonio Toesca a prezentat studiul SOUND (Sentinel node vs Observation after axillary Ultra-SouND), realizat de IEO (Institutul european de oncologie din Milano). Studiul are ca scop comparația între tehnica ganglionului santinelă și evaluarea imagistică axilară, cea de-a doua putând înlocui în viitor tehnica standard actuală.
    În contextul radioterapiei, dr. Laura Rebegea a prezentat numeroase dovezi, inclusiv recomandările recente ale ghidurilor internaționale NCCN (National Comprehensive Cancer Network) și ESMO (European Society for Medical Oncology) și alte studii consacrate. Printre acestea au fost menționate: studiul randomizat al disecției ganglionilor axilari efectuat la femeile cu cancer de sân în stadiul clinic T1-2N0M0 și ganglion santinelă pozitiv (ACOSOG Z0011). Acest studiu concluzionează că nu există beneficii clinice semnificative ale disecției axilare la pacientele cu boala limitată la nivel ganglionar. Totodată, studiul clinic randomizat de tip follow-up, desfășurat pe durata a opt ani, a comparat chirurgia cu radioterapia după identificarea ganglionului santinelă pozitiv la femeile cu cancer de sân în stadii incipiente (OTOASOR, 2017). Rezultatele studiului au subliniat că radioterapia ganglionară regională fără disecția ganglionilor axilari nu crește riscul de insuficiență axilară în stadiile incipiente, aceasta putând fi considerată drept alternativă și la anumiți pacienți cu metastaze ale ganglionului santinelă.
    În continuare, prof. dr. Christoph Zielinski (Viena) a prezentat o lucrare pe tema imunoterapiei în medicina de precizie. Ultimele tendințe în terapia cancerului de sân HER pozitiv au fost prezentate de dr. Mădălina Drăgănescu (București). Prof. dr. Rupert Bartsch (Viena) și dr. Mircea Dediu (București) au dezbătut cu argumente pro și contra subiectul remisiei complete – marker surogat pentru eficacitatea tratamentului neoadjuvant.

Abordarea multidisciplinară a cancerului pulmonar

    Ziua a doua a Școlii de vară de anul acesta s-a concentrat asupra prezentărilor cu privire la localizările neoplazice pulmonare, în special cancerul pulmonar nonmicrocelular. Prima prezentare a zilei a fost expusă din trei perspective, fiecare secțiune fiind susținută de un alt lector, respectiv: diagnosticarea și abordarea chirurgicală (șef de lucrări dr. Natalia Motaș – București), radioterapia (prof. dr. Rodica Anghel – București) și chimioterapia (prof. dr. Lucian Miron – Iași).
    Discuțiile care au urmat s-au axat pe ultimele tendințe în tratamentul cancerului pulmonar nonmicrocelular cu inhibitori EGFR – tratamentul de primă linie fiind prezentat de prof. dr. Tudor Ciuleanu (Cluj-Napoca), iar cel de linia a doua, de dr. Mircea Dediu (București). Abordarea curentă a mutației ALK a fost o lucrare prezentată de prof. dr. Lucian Miron (Iași).
    Ultima conferință a zilei a fost prezentată sub forma unei dezbateri pe tema metastazelor cerebrale la pacienții cu cancer nonmicrocelular cu mutație EGFR. Sesiunea a centrat problematica terapiei acestei patologii, dr. Eleni Gkika (Clinica universitară Freiburg) sprijinind abordarea prin radioterapie, iar dr. Mircea Dediu (București) pledând în favoarea terapiei țintite.

Metastazele hepatice în cancerul colorectal

    Ziua dedicată localizării neoplaziilor gastrointestinale a culminat cu o prezentare multidisciplinară a unui subiect controversat, respectiv abordarea terapeutică a metastazelor hepatice în cancerul colorectal. Cursul, susținut de specialiști renumiți în domeniu, a prezentat informațiile pe patru direcții: abordarea chirurgicală (prof. dr. Irinel Popescu – București), tratamentul prin radiochirurgie stereotactică (prof. dr. Ervin Metcalfe), radioembolizarea cu microsfere cu Yttrium-90 (prof. dr. Maximilian Seidensticker – Germania), iar prof. dr. Gerald Prager (Viena) a subliniat importanța terapiei sistemice.
    Durata tratamentului adjuvant în cancerul colorectal rezecat a fost un subiect abordat de prof. dr. Thomas Brodowicz (Viena). Potrivit recomandărilor din 2017 ale Societății americane de oncologie clinică (American Society of Clinical Oncology – ASCO), perioada de trei luni este la fel de eficientă precum cea de șase luni, în cazul schemei de tratament CapOX (capecitabine cu oxiplatin), însă urmarea schemei FOLFOX (fluorouracil cu oxiplatin și acid folinic) timp de șase luni s-a dovedit necesară, ea oferind beneficii suplimentare. Totuși, trebuie menționat că alegerea regimului terapeutic și a duratei corespunzătoare ar trebui să depindă de caracteristicile individuale ale pacientului și ar trebui să fie luată în considerare și toxicitatea potențială a tratamentului pe durată prelungită.

Cancerul de prostată metastatic rezistent la castrare

    Penultima zi a fost dedicată prezentărilor cu privire la recomandările actuale ale tratamentului hormonal în cancerul de prostată metastazic, rezistent la castrare. Afecțiunea este definită prin progresia bolii sub terapie de deprivare androgenică (ADT). Criteriile care definesc această patologie includ: nivelul de testosteron seric <50ng/ml, alături de: progresie biochimică – trei creșteri consecutive ale valorii PSA, rezultând două creșteri de 50% peste valoarea nadir, cu PSA >2ng/ml sau progresie radiologică – apariția a două sau mai multor leziuni osoase ori leziuni de țesuturi moi bazate pe criteriile RECIST (Response Evaluation Criteria In Solid Tumors). Standardul actual de tratament pentru acest tip de cancer este reprezentat de abirateronă și enzalutamine. Aceste substanțe se administrează oral, în combinație cu un tip de corticosteroid, pentru a evita o parte din efectele secundare pe care le pot induce, menționează prof. dr. Catalina Poiană (București).
    În continuare au fost abordate alte subiecte de interes cu privire la localizările neoplazice urogenitale și ale melanomului malign. Imunoterapia în tumorile urogenitale, de exemplu, a fost prezentată de conf. dr. Laurenția Galeș (București).

Screeningul și prevenția

    Ultima zi a fost dedicată strategiilor de screening și identificării principalilor factori de risc ai carcinogenezei și posibilitatea evitării unora dintre aceștia. A fost abordat în mod particular cancerul de col uterin, menționându-se importanța vaccinării împotriva virusului HPV (dr. Oana Trifănescu, București).   
    În încheiere, dr. Mircea Dediu și dr. Ștefan Curescu (Timișoara) au vorbit despre beneficiile și riscurile privind screeningul în cancerul de sân. Mircea Dediu, de exemplu, a invitat cursanții să reflecteze asupra posibilelor efecte adverse ale screeningului în cancerul de sân, prezentând numeroase studii în acest sens. Riscurile sunt legate în special de utilizarea pe scară largă a mamografiei (tehnica iradiantă) și diagnosticarea excesivă a unor leziuni cu potențial redus de transformare malignă pe parcursul vieții individului, dar care ar putea fi tratate invaziv dacă ar fi descoperite la timp.