În perioada 16–19 septembrie a avut loc, la Paris, o nouă manifestare anuală a Societății Europene de Pneumologie (ERS), desfășurată sub sloganul „Help shape the future of respiratory science and medicine”. ERS este și rămâne într-o competiție deschisă cu alte două congrese CHEST şi ATS, fiind un congres unde europenii predomină și având o deschidere tradițională pentru experții mondiali de renume.
    Prima zi a manifestației științifice a debutat, în mod tradițional, cu o multitudine de cursuri precongres, care au abordat subiecte precum: astmul şi bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), imagistica în pneumologie, VNI – noi provocări, bronhoscopia în urgență, noi câștiguri diagnostice şi terapeutice în cancerul pulmonar, pneumologie intervenţională, managementul adultului cu mucoviscidoză. De doi ani, în această primă zi, au fost introduse concomitent şi manifestări comune cu simpozioane bilingve cu asociații reprezentând principalele limbi de circulație internațională din lume, precum SPLF (Sociétè de Pneumologie de Langue Française), Societatea de Pneumologie Rusă, ALAT (Spania), Societatea de Pneumologie Chineză etc.
    Anul acesta, temele principale ale congresului au acoperit trei zone importante: cercetarea fundamentală, partea clinică și medicina translaţională. Afecțiunile abordate au fost atât cele cu frecvență mare, precum BPOC, astmul bronşic, cancerul pulmonar sau bronşiectaziile, dar şi unele mai rare, precum pneumopatiile interstițiale difuze, mucoviscidoza, boli genetice cu viză respiratorie etc. Dintre temele preferate de pneumologi, aș menționa: fenotiparea şi endotiparea în astm, progrese recente în dischinezia ciliară, bronşiectaziile – o nouă privire asupra diagnosticului şi terapiei, terapia optimă în hipertensiunea pulmonară, infecțiile fungice în unitățile de terapie intensivă, imunoterapia în cancerul pulmonar, screeningul cancerului pulmonar în cazul nodulului solitar. Au fost trecute în revistă și diferitele tipuri de intervenții în scop diagnostic, cu actualizări legate de noi tehnici sau de progresele tehnologice din domeniu. Între temele de discuție care au suscitat cel mai mare interes în rândul publicului se numără: soluții endoscopice în bolile obstructive, evoluția digitală în medicina respiratorie, criobiopsia în fibrozele pulmonare sau interpretări clinice în spirometrie.

Sesiune în premieră

    De interes a fost și sesiunea zilnică „Lung on Fire”, organizată în premieră anul acesta, în cadrul căreia au fost discutate pe larg cazuri clinice extrem de sofisticate, atât din pneumologia adultului, cât și din cea pediatrică. Atelierele practice au dovedit că orice prezență a specialiștilor reputați este benefică pentru cei prezenți la congres. Existența unui sistem de votare la fiecare sesiune și a unui dialog cu sala, realizat digital în cadrul mitingurilor, a constituit, de asemenea, o idee nouă și interesantă. Participanții au fost angrenați în dezbateri, evitându-se astfel timiditatea indusă de prezența la pupitru a  „coloșilor” lumii pneumologice.
    Participanții au avut ocazia să se familiarizeze cu numeroasele noutăți apărute în ultimul an în domenii precum: infecțiile respiratorii de tract inferior şi rezistența bacteriană, BPOC şi astm – boli netransmisibile cronice, mediul înconjurător cu modificările climatice şi consecințele respiratorii, terapiile țintite biologice în cancerul pulmonar, bolile interstițiale pulmonare etc. O altă tradiție respectată și anul acesta a fost cea axată pe „State of art – year in review”, cu ajutorul căreia a fost scurtat timpul pe care pneumologii ar trebui să-l aloce pentru studiul noutăților în domeniu, prin participarea la sesiuni pe teme ca: rolul inflamației şi al microbiomului în cancerul pulmonar, somnul şi tulburările de somn, progrese în managementul pneumoniei comunitare, ventilația mecanică în insuficiența respiratorie acută sau cronică.
    Ca la orice congres, au fost prezente şi simpozioane ale companiilor farmaceutice, cu multiple provocări legate de competiția dintre bronhodilatatoarele aflate într-un dualism terapeutic şi tripla terapie a BPOC-ului. Am remarcat şi alte oferte interesante, precum: „Noutăți în tratamentul prin nebulizare cu corticoizi inhalatori” (AstraZeneca); „Anti-IL5, o opțiune terapeutică în astmul bronşic eozinofilic” (GSK); „Priorități şi preferințe: inhalatorul face diferența în BPOC” (Boehringer Ingelheim); „Bronşiectaziile de la ghiduri la practica clinică” (Grifols); „Ziua pacientului cu astm: ce putem face?” (Novartis); „Noi dimensiuni în pneumologia intervenţională” (Olympus) etc. Companiile farmaceutice s-au întrecut în microsimpozioane educative cu subiecte care nu au urmărit în mod deosebit o anumită medicație, ci au încercat să găsească răspuns la întrebări apărute frecvent în viața practicianului, legate de limitele corticoizilor inhalatori în BPOC şi astm, cauze de mortalitate în BPOC şi astm etc.

Prezență românească de excepție

    O prezență de excepție la ediția de anul acesta a fost, din punctul meu de vedere, cea a delegației românești. Formată din peste 120 de medici pneumologi, ea a realizat 12 comunicări și postere. Acest congres este folosit constant pentru semnalarea progreselor din pneumologia românească realizate în perioada care a trecut de la ultima manifestare de o astfel de anvergură internațională. Standul românesc de la „Nations Village” a fost apreciat pentru concizia şi designul de concept, dar şi pentru multitudinea informațiilor distribuite. În vizita sa la stand, președintele ERS, prof. dr. Mina Gaga, a subliniat manifestările educative realizate în timp de Societatea Română de Pneumologie, dar şi activitățile publicistice, unde revista Pneumologia este purtător de fanion al pneumologiei românești.
    De această dată însă, premierele au fost de cu totul altă factură: pentru prima dată, o echipă de tineri entuziaști (dr. Ana Nebunoiu, dr. Coşei Valentin, dr. Andrei Leşan) a participat într-o competiție a tinerilor clinicieni, cu răspunsuri legate de cazuri clinice, rezultate paraclinice etc. Chiar dacă nu au câștigat un premiu, faptul că s-au calificat între cele patru participante la etapa finală reprezintă un real câștig. În același timp, pentru prima dată în competiția „Game Zone” a existat un câștigător român: dr. Petru Emil Munteanu.
    Parisul, un oraș care face în forță primii paşi spre diminuarea poluării urbane, a fost o gazdă primitoare pentru numărul record de participanți – peste 22.000 de pneumologi. La granița dintre vară şi toamnă, în timpul liber, orașul a oferit congresiștilor zile frumoase de vizitare a monumentelor istorice, aflate de mult timp printre preferințele turiștilor de pretutindeni, dar şi ocazii unice de delectare cu bunătățile oferite de o bucătărie franceză bine-cunoscută.