Al
23-lea congres al Societăţii Române de Pneumologie a avut loc la Sibiu în
perioada 8–11 octombrie 2014 şi a marcat o nouă pagină în istoria acestei
asociaţii profesionale. Desfăşurat sub sloganul „Plămânul şi legăturile sale
primejdioase“, congresul a avut un afiş care poziţiona planeta Plămân într-o
constelaţie mult mai largă, alături de alte organe care gravitau mai aproape
sau mai departe. Titlul nu a fost ales întâmplător: s-a încercat abordarea unei
multitudini de interferenţe legate de poziţionarea plămânului în drumurile
patologiilor generate de alte organe. Astfel, s-a constituit o bază de plecare
a programului ştiinţific care a generat
o varietate de propuneri de simpozioane
din partea tuturor secţiunilor şi grupurilor de lucru ale Societăţii Române de
Pneumologie. În cinci săli, în paralel, timp de patru zile, s-au creat
premisele unei reale competiţii pentru
capacitarea interesului audienţei care a fost nevoită să aleagă între cele 10 cursuri precongres,
25 de simpozioane majore, 70 de comunicări orale grupate în mai multe sesiuni.
Temele
au acoperit prevenţia, diagnosticul precoce, tratamentul şi monitorizarea
bolilor respiratorii prevalente. Deşi a fost un număr record de participanţi
(970), pentru unele manifestări sălile s-au dovedit neîncăpătoare, iar pentru
altele prea mari. 123 de lectori naţionali şi internaţionali au concurat la
aducerea celor mai noi informaţii în domeniul unor afecţiuni de graniţă precum
bolile de sistem, plămânul şi bolile cardiace, infecţiile respiratorii,
pleureziile, comorbidităţile din BPOC, patologia somnului, epidemiologia
cancerului pulmonar, tehnici de bronhoscopie minim invazive etc.
Şi
capitolul de cursuri precongres s-a
bucurat de interes, dacă mă gândesc la o
serie de oferte precum ecografia pleurală sau cel de hands on în somnografie, unde sălile au fost pline. Au existat şi
momente de interactivitate cu cazuri clinice la limita dintre specialităţi, cu
forme particulare de pneumopatii interstiţiale difuze. Oferta a cuprins şi
sesiuni de cancer bronhopulmonar, de somnologie şi de ventilaţie non-invazivă.
Ca
o noutate absolută, am organizat şi simpozionul cu reprezentanţi din cinci ţări
ale Europei de Est. Tradiţional, am continuat simpozioanele comune cu
Societatea europeană de pneumologie (ERS) şi cele franco-române.
Tinerii
rezidenţi au avut şi ei ocazia să intre într-o competiţie cu premii, legată de
modul de percepere a unor afecţiuni
cronice prezentate în ghiduri.
Participanţii au dezbătut şi aspecte noi din problematica tuberculozei
în România, legate de conceptul de smoke free houses, de noile paradigme în
managementul cancerului bronhopulmonar şi nu numai. Nu au fost neglijate nici
subiecte precum îngrijirea persoanelor
cu deficit de alfa 1 antitripsină, tehnicile de investigare imagistică şi
morfologică folosite în principalele afecţiuni pleurale şi cele legate de diagnosticul şi monitorizarea persoanelor diagnosticate cu vasculite
sistemice.
În
cadrul congresului, grupurile de lucru, secţiunile societăţii şi comitetul
revistei de pneumologie au conturat programul pe 2015 al SRP. În paralel s-a
desfăşurat şi întâlnirea secţiunii asistenţilor medicali implicaţi în
managementul patologiei pulmonare care a demonstrat interesul legat de
aspectele practice cotidiene ale activităţii lor. În cadrul adunării generale a
SRP s-a anunţat următorul preşedinte al societăţii (pentru perioada 2016–2018),
ales prin votul online: prof. asoc. dr. Ruxandra Ulmeanu.
Organizat
o dată la doi ani, Congresul Naţional al SRP a punctat din plin progresele
reale ale pneumologiei româneşti. Dorinţa pe care am avut-o iniţial când
am ales logoul congresului a fost atinsă din plin. Planeta Plămân a gravitat pe
tot parcursul congresului în sesiuni multidisciplinare, fiind disecată concurenţial
de vechea şi tânăra gardă, conturându-se astfel un schimb solid de generaţii în
pneumologia română. Nu în ultimul rând, activităţile noastre au fost integrate şi
asimilate într-un cadru balcanic, francofon, dar şi unul mai larg european.