Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Patologia neurotraumatică necesită lucru în echipă

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ vineri, 16 ianuarie 2015
  Dubai, oraşul superlativelor, a fost gazda celui de-al 12-lea congres al Academiei mondiale de neurotraumatologie multidisciplinară (WAMN), organizat împreună cu Fundaţia Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, Academia de Ştiinţe Medicale din România şi Institutul RoNeuro – Centrul de cercetare şi diagnostic al bolilor neurologice. La eveniment au participat medici neurologi, neurochirurgi, intensivişti, imagişti şi medici de familie din Europa, Asia şi SUA.
  În sesiunea moderată de prof. dr. Klaus von Wild (Germania), preşedinte fondator şi onorific al WAMN, prof. dr. Volker Hömberg (Germania), preşedintele comitetului ştiinţific al WAMN, şi prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, membru în boardul WAMN, prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România şi al SSNN şi secretar general WAMN, a prezentat progresele realizate de cercetarea fundamentală şi clinică în protecţia şi recuperarea creierului după traumatismele craniocerebrale. Conceptul de neuromodulare endogenă constă în optimizarea proceselor biologice obişnuite care pot genera moartea celulară (mecanismele lezionale) sau iniţia neuroregenerarea (activitatea de apărare endogenă). Procesele intrinseci de restaurare ce se desfăşoară în sistemul nervos central activat de accidentul vascular cerebral sau de traumatismul craniocerebral constau din remodelare vasculară/angiogeneză, neurogeneză, remodelare şi remielinizare axonală şi dendritică, oligodendrogeneză, reducerea glicoproteinelor inhibitoare. Toate procesele biologice fundamentale pot fi activate în mod natural endogen sau exogen pentru a concura cu succes cu procesele patofiziologice şi pentru a sprijini recuperarea. Efectele activităţii de apărare endogenă trebuie întărite prin mijloace farmacologice şi non-farmacologice – activitate fizică, stimulare cognitivă, ambient emoţional pozitiv, modulare electromagnetică, terapii celulare sau combinaţii ale acestora dovedite că îmbunătăţesc starea pacientului după traumatismul craniocerebral (TCC), a concluzionat profesorul Mureşanu.
  Dr. Anton Alvarez (Spania) a analizat deficitele cognitive şi riscul de demenţă după TCC. Pacienţii cu TCC uşor au în mod obişnuit simptome cognitive trecătoare, mai ales confuzie şi tulburări ale memoriei verbale şi vizuale şi ale atenţiei, cu recuperarea completă a funcţionării cognitive în una-trei luni. Oricum, până la 15% din cei cu TCC uşor au simptome cognitive persistente şi dificultăţi în funcţiile executive, precum scăderea flexibilităţii cognitive şi a abilităţii de menţinere a atenţiei şi de inhibare a răspunsurilor incorecte. Deficitele cognitive sunt prezente la aproape toţi pacienţii după TCC moderate şi severe şi includ afectarea vitezei de prelucrare a informaţiei, a atenţiei, învăţării şi memoriei, limbajului, funcţiilor executive, vitezei mişcărilor fine. Funcţionarea cognitivă se îmbunătăţeşte în primii doi ani după un TCC moderat, dar 50% din aceşti pacienţi au dizabilităţi pe termen lung. Diverse studii au arătat că istoricul de TCC anticipează debutul bolii Alzheimer la vârste tinere şi că riscul de Alzheimer creşte odată cu severitatea TCC. Istoricul de TCC repetitive a fost asociat cu dezvoltarea encefalopatiei traumatice cronice. Studii recente indică faptul că medicamentele multimodale constituie opţiunea terapeutică cea mai promiţătoare pentru a îmbunătăţi rezultatul pe termen scurt şi recuperarea pe termen lung a funcţiilor cognitive după leziuni, a afirmat cercetătorul spaniol.
  Prof. dr. Kevin Wang (SUA) a prezentat progresele realizate în cercetarea biomarkerilor din TCC acute şi cronice. Pentru faza acută, au fost documentaţi diverşi biomarkeri, printre care proteine neuronale – NSE (enolaza specifică neuronilor), SBDP (produşii de degradare ai spectrinei II), proteina dendritică MAP2 şi UCH-L1 (hidrolaza L1 ubiquitin-C-terminală) –, proteine gliale – GFAP (glial fibrillary acidic protein), S100 – şi oligodendrocitice – MBP (myelin basic protein). De asemenea, UCH-L1 şi GFAP formează un tandem de biomarkeri promiţător pentru diagnosticul acut al traumatismului craniocerebral uşor şi moderat. Nivelurile sanguine ale acestor biomarkeri de fază acută revin la normal în câteva zile după TCC. Exemple de biomarkeri ce pot reflecta stări cronice post-TCC sunt: proteina tau totală, fosfo-tau, peptidele beta-amiloid (A1-40, A1-42), autoanticorpi şi proteine neuroinflamatoare şi markeri ARNm, precum şi biomarkeri ai disfuncţiei neuroendocrine şi pituitare.
  Dr. Karin Diserens (Elveţia) a discutat despre evaluarea şi tratamentul în faza acută a tulburărilor de conştienţă. Evaluarea conştienţei în faza acută este importantă pentru stabilirea diagnosticului precis, a prognosticului şi a terapiei adecvate, de exemplu definirea abordării neuroreabilitării acute. În ciuda progreselor în neuroimagistică şi neurofiziologie, 40% din pacienţii fără răspuns motor sunt diagnosticaţi eronat cu stare vegetativă, chiar dacă percepţia lor este încă păstrată. În conceptul de neuroreabilitare acută intră principii precum stimularea neurosenzorială, ridicarea în poziţie verticală, antrenament robotic şi interfeţe creier–computer, precum şi meloterapie.
  Prof. dr. Wise Young (SUA) a prezentat rezultate promiţătoare ale terapiei cu celule mononucleare din sângele provenit din cordonul ombilical în leziuni complete cronice ale măduvei spinării. Progresele şi provocările privind abordarea multidimensională în cercetarea clinică din neuroştiinţe au fost analizate de Johannes Vester (Germania). Prof. dr. Dorel Săndesc a discutat despre conceptul de moarte cerebrală din perspectivă medicală şi filosofică, pornind de la necesitatea diagnosticării ei în situaţiile prelevării de organe pentru transplant. Prof. dr. Gelu Onose, coordonatorul grupului de cercetare clinică al WAMN, a împărtăşit celor prezenţi experienţa proprie privind neuroprotecţia la pacienţii cu afecţiuni subacute/subcronice care apar după leziuni severe ale sistemului nervos central (leziuni traumatice cerebrale şi spinale). Prof. dr. Wai San Poon (Hong Kong), preşedintele WAMN, a discutat tratamentul chirurgical al hematomului intracerebral prin chirurgie deschisă, microchirurgie sau chirurgie endoscopică.
  Impactul depresiei şi stresului posttraumatic asupra rezultatului şi calităţii vieţii pacienţilor care au suferit un traumatism craniocerebral a fost evaluat de prof. dr. Pieter Vos (Olanda). Studiul a cuprins 1.919 pacienţi ce au răspuns la chestionare la şase luni şi un an post-TCC; a rezultat o prevalenţă a depresiei de 7% şi a tulburării de stres posttraumatic de 9% la şase luni. Locuitul de unul singur a fost un predictor independent pentru ambii parametri.
  O temă interesantă a constituit-o dezbaterea coordonată de prof. dr. Volker Hömberg, privind managementul TCC în secţia de terapie intensivă. Argumente în favoarea comei terapeutice a adus prof. dr. Jan-Peter Jantzen, iar contraargumentele au fost formulate de prof. dr. Andreas Schwartz, ambii din Germania.
  Cum va arăta viitorul reuniunilor ştiinţifice şi ce formate noi vor fi necesare în domeniu? Aceste întrebări, lansate de prof. dr. Volker Hömberg, au stimulat dezbaterile între membrii WAMN. Scăderea sprijinului financiar al companiilor tehnice şi farmaceutice din cauza creşterii restricţiilor impuse de legislaţie va determina limitări în ceea ce priveşte evenimentele sponsorizate. De aceea, congresele vor deveni mai mici şi mai concentrate, iar universităţile şi instituţiile de îngrijire vor trebui să furnizeze mai multe ocazii de educaţie medicală şi să acopere în mai mare măsură costurile acesteia. Vor fi organizate reuniuni mai mari dar mai puţin costisitoare în universităţi sau spitale, precum şi reuniuni la vârf mai mici, pentru cercuri restrânse de participanţi de calitate înaltă. De asemenea, se va dezvolta organizarea de evenimente educative şi ştiinţifice la distanţă, interactive.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC