Primăvara a adus la Iași o serie de manifestări științifice
printre care s-a numărat și cea de-a cincea ediție a manifestării cu
participare internațională „Primăvara dermatologică ieșeană“ (PDI). PDI este o școală
de dermatologie, unde participanții, în special cei mai tineri – studenți și
rezidenți, au ocazia să audieze conferințe susținute de lectori de renume, dar
și să își susțină propriile prezentări.
Toate animozitățile trec în plan secund
Școala dermatologică își propune atât continuarea tradiției, cât
și îmbunătățirea, modernizarea și rafinarea a ceea ce există în dermatologie la
momentul actual. „Prin PDI nu ne-am îndepărtat niciodată de tradiție, dar în
același timp suntem deschiși spre tot ce înseamnă nou, școală occidentală,
școală americană, anglo-saxonă și francofonă, de unde preluăm modelul“,
mărturisește conf. dr. Daciana Brănișteanu, în deschiderea evenimentului. Cei
care au dat naștere acestei manifestări au încercat să-i găsească și studentului
un loc în programul științific.
Tema PDI din acest an este „Dermatologia la interfață cu alte
specialități“. Multidisciplinaritatea este importantă, în contextul în care un
pacient nu se prezintă, de obicei, la medic, cu o simplă patologie, ci cu o
paletă variată de afecțiuni. Astfel, colaborarea între medici este esențială
celui care solicită ajutorul. Conf. dr. Daciana Brănișteanu, promotoarea
acestui eveniment, menționează cu plăcere că acest scop pare deja atins, în
dermatologie. Toate animozitățile ce pot exista uneori între medici trec pe
plan secund când este nevoie de a pune în practică ceea ce medicul este învățat
să facă – să trateze și să vindece.
Să nu uităm studenții
Conferințele s-au desfășurat într-un cadru fastuos, unde
lectorii din țară și din străinătate au împărtășit experiențele lor și
provocările prin care au trecut de-a lungul practicii clinice. Impresia pe care
o lăsăm străinilor din comunitatea medicală este una foarte puternică. „Vreau
să schimbăm imaginea pe care străinii o au despre România, în general. Vreau să
le arătăm că există și români care își doresc să practice medicina în țară și
să ridice școala românească de medicină la standarde europene“, mărturisește
conf. dr. Daciana Brănișteanu.
Un element nou al manifestării a fost prezența puternică a
Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iași în cadrul
evenimentului, atât prin reprezentații conducerii UMF, cât și prin participarea
studenților.
Lectorii au susținut prezentări interesante, care au stârnit
interesul multor studenți prezenți în sală. Deși nu am studiat încă
dermatologia, în cunoștințele noastre, ale studenților, au apărut noțiuni noi
peste care se vor așeza cu mult mai mare ușurință informațiile viitoare. În
plus, am văzut cum arată prezentările și care este postura unui medic la un
congres științific. Am înțeles cum trebuie făcută o prezentare astfel încât
auditoriul să rămână cu un minimum de informație despre subiectul abordat.
Bacteriofagii – terapii alternative în dermatologie
La „Primăvara dermatologică ieșeană“ s-au prezentat în special
aspecte practice în dermatologie. Am aflat, astfel, despre alternative de
tratament în infecții, utile mai ales în aceste timpuri când rezistența la
antibiotice este în continuă creștere. Cel care a vorbit despre acest subiect a
fost prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, director medical al Spitalului Clinic de
Boli Infecțioase Colentina, președinte al Comisiei de boli infecțioase și
Comisiei naționale de luptă anti-SIDA. Lucrarea sa, „Bacteriofagii în terapia
alternativă a infecțiilor cutanate și de țesuturi moi exteriorizate“, aduce în
atenția practicii medicale posibilitatea utilizării unor soluții atipice ca
ultimă alternativă în infecții, după eșecul terapiilor uzuale. Dacă utilizarea
sistemică a bacteriofagilor deocamdată pune o serie de probleme legate de
modalitatea de administrare și, respectiv, de siguranță, utilizarea lor pe cale
directă – la nivel cutanat – poate fi relativ ușor efectuată, fără să pună
niciun fel de problemă de siguranță terapeutică.
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel și conf. dr. Daciana Brănișteanu
Efectul acestei terapii a fost demonstrat și în cazul unei
paciente ce s-a prezentat cu o celulită necrozantă cu interesare de țesturi moi
profunde, asociată materialului protetic (pentru fibrosarcomul spinal T10-L1
rezolvat chirurgical și după patru ședințe de radioterapie, la vârsta de 1 an).
Ținând cont de faptul că agentul bacterian responsabil era un stafilococ auriu
cu multiple gene de rezistență, iar pacienta era polialergică la antibiotice,
s-a recurs la identificarea unui bacteriofag specific, cu scopul de a-l putea
utiliza în aplicații locale. În urma identificării lui și a unei terapii de
trei luni, vindecarea microbiologică a fost obținută. Faptul că evoluția
postoperatorie a fost favorabilă, grefa cutanată fiind viabilă și fără nicio
urmă de suprainfecție bacteriană la șase luni de la intervenție, demonstrează
importanța cunoașterii acestei alternative de terapie în cazul infecțiilor de
piele și țesuturi moi.
Dermatologii pot opri amputațiile
Conf. dr. Michel R. Perrin, fost președinte al Societății
franceze de chirurgie vasculară și președinte fondator al Forumului venos
european, a prezentat lucrarea „Este compresia medicală un panaceu în
prevenirea sindromului posttrombotic după tromboza venoasă profundă
proximală?“. Conf. Perrin a analizat diferite studii de control randomizate, în
care s-a utilizat compresia, versus lipsa acesteia sau compresia placebo,
pentru a preveni sindromul posttrombotic după tromboza venoasă profundă.
Compresia medicală nu previne acest sindrom.
Dr. Niazi Khusrow, președinte de onoare al „Primăverii
dermatologice ieșene“, director al Departamentului de intervenții vasculare
periferice, de la Universitatea Emory, Atlanta, Georgia, SUA, a vorbit despre
faptul că „Dermatologii pot opri amputațiile“. Un exemplu al muncii în echipă
între specialitățile medicale este revelat de prezentarea sa. Statisticile spun
că cea mai frecventă cauză non-traumatică de amputații la nivelul membrului
inferior este de origine vasculară. De-a lungul ultimilor ani, cu un tratament
agresiv endovascular al arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare,
numărul de amputații a scăzut. Totuși, pentru ca impactul să fie mai mare, este
necesar să identificăm pacienții cu risc crescut, în așa fel încât boala lor să
fie diagnosticată și tratată înainte ca amputația să fie iminentă. De aceea, e
important ca un doctor de orice altă specialitate să fie atent la pacientul pe
care îl are în față și din perspectiva factorilor de risc pentru insuficiența
arterială, precum diabetul, insuficiența renală cronică, tabagismul sau vârsta
înaintată. Claudicația clasică nu apare mereu, menționează medicul, iar pentru
a identifica acești pacienți se utilizează frecvent indicele gleznă-braț.
Menținerea unei atenții sporite asupra semnelor clinice și utilizarea unui
Doppler venos pot fi de real folos în astfel de situații.
Conf. dr. Daciana Brănișteanu, prof. dr. Martine Vigan, conf. dr. Michel R. Perrin, prof. dr. Mario Marchetti și dr. Niazi Khusrow
Dermatita atopică se poate transforma
Prof. dr. Martine Vigan, membră a Grupului de studiu și
cercetare în dermato-alergologie (GERDA) și fondatoare a rețelei de vigilență
în dermato-alergologie (REVIDAL GERDA) a discutat despre o temă importantă, mai
ales pentru părinții tineri, având titlul „Testarea cutanată patch la copii. De
ce, când și cum trebuie să îi testăm?“. Copiii reprezintă o populație neomogenă
pentru testarea patch. Dermatita atopică este frecventă la copiii mai mici, dar
ei nu sunt testați, deoarece afecțiunea este văzută doar ca atopică. Însă
lectorul a dorit să atragă atenția că această patologie are șanse egale sau
chiar mai mari de a se transforma în dermatită alergică de contact decât la
adulți, subliniind importanța realizării de testări cutanate patch la ambele
categorii de vârstă menționate anterior.
O altă conferință interesantă a fost susținută de conf. dr.
Camelia Bogdanici – „Neuroplasticitatea în oftalmologie“. Dr. Bogdanici a
prezentat o terapie nouă, non-invazivă de îmbunătățire a vederii, prin care
creierul este antrenat să clarifice imaginea primită, numită „Neurovision“.
Tratamentul este unul aparte: este efectuat acasă de către pacient, care stă în
fața unui monitor al computerului, unde i se prezintă o serie de imagini
vizuale (testele Gabor). Un soft îi permite și medicului curant să verifice
dacă pacientul a realizat sau nu ședințele respective. Principala indicație
pentru Neurovision este ambliopia, în special ambliopia strabică sau
anizometropică. Alte indicații ale tehnicii pot fi: îmbunătățirea vederii după
operația de cataractă sau după operația cu laser pentru reducerea dioptriilor,
îmbunătățirea vederii pacienților cu nistagmus și chiar pentru o vedere mai
bună fără ochelari la pacienții cu dioptrii mici. Se consideră că la finalul
tratamentului există o îmbunătățire a acuității vizuale în medie cu două-trei
linii și, foarte important, vederea rămâne stabilă pe termen lung, recurența
ambliopiei fiind rară. De asemenea, crește semnificativ sensibilitatea la
contrast și se îmbunătățește vederea binoculară. Totuși, principalul dezavantaj
al acestui tratament este reprezentat de costurile mai ridicate, care
descurajează, de obicei, pacientul.
Un eveniment cultural
Activitățile culturale ale acestei ediții au fost extrem de
variate și au încercat să se adreseze tuturor categoriilor de vârstă. Au
existat două momente de muzică clasică, primul din ele înfățișând debutul la o
întrunire medicală a sopranei Romina Ibănescu și a mezzosopranei Sorana
Nastasiu, alături de pianiasta Ana Maria Sneider. Cel de-al doilea moment a
fost reprezentat de „Vestitorii primăverii“, juniorii Operei Române din Iași,
printre care s-au aflat și copiii conf. dr. Daciana Brănișteanu. Nici la cina
festivă nu au lipsit momentele emoționante. „The Vocals“, cu un repertoriu
foarte bine ales și o ținută impecabilă, au sensibilizat și lectorii din
străinătate, demonstrându-le că românii sunt iubitori de cultură.
În plus, a fost lansată cartea „Noi frontiere în dermatologie“,
sub redacția conf. dr. Daciana Brănișteanu. Volumul este rezultatul efortului
colectiv al lectorilor prezenți la PDI, care au hotărât să creeze un instrument
suplimentar pentru această școală. Este un manual de luat acasă, pentru cei
care au fost prezenți în sală și care își doresc să aprofundeze anumite teme în
mod particular.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
