Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

O incursiune în lumea viselor

Viața Medicală
Cristina GHIOCA vineri, 16 noiembrie 2018
Influenţa activităţilor din timpul zilei asupra viselor a fost raportată de Sigmund Freud încă din secolul al XIX-lea. Acesta spunea că în orice vis putem găsi referinţe la experienţele din ziua
precedentă. Teoria sa a fost demonstrată de numeroase studii comportamentale efectuate în acest sens. Rezultatele a două astfel de cercetări au arătat că în 63%, respectiv 83% din cazuri, experienţele din viaţa de zi cu zi au reprezentat sursa viselor. De asemenea, în 0,5% până la 2% din situaţii, acestea au fost replicate direct în vise. Mai mult de atât, experienţele din timpul zilei încorporate în vise sunt mai intense din punct vedere emoţional decât cele neîncorporate.
Un rol deosebit de important în procesarea amintirilor recente și emoţionale îl are somnul REM (în care se produc cele mai numeroase și cele mai intense vise). Acesta creează o consolidare selectivă a amintirilor emoţionale și modulează răspunsul emoţio­nal asociat cu anumiţi stimuli.
Într-un studiu efectuat recent, Jean-Baptiste Eichenlaub a arătat că formarea conţinutului din vis, asociat cu evenimentele din viaţa curentă, este relaţionată cu activitatea undelor cerebrale Theta ale somnului REM (un tip de unde mai lente care se formează atunci când organismul este relaxat). Aceste date au dus la desprinderea unor concluzii potrivit cărora visul ar putea reflecta amintirile emoţionale create în timpul zilei și procesate în somnul REM.
Alte studii au arătat că amintirile reproduse în vise își au mai des originea în întâmplări petrecute cu o zi sau două înaintea producerii acestora sau în cele petrecute cu cinci până la șapte zile în urmă. În concluzie, psihologul a subliniat că abilitatea oamenilor de a-și aminti ceea ce au visat este asociată cu o anumită organizare funcţională a creierului, nefiind corelată cu o stare de vigilenţă.

Între realitate și vis

Definiţia acţiunii de a visa s-a schimbat de-a lungul timpului, a explicat psih. Jean-Baptiste Eichenlaub. Visarea poate fi definită ca „o experienţă mentală în timpul somnului, care poate fi amintită și raportată după trezire”.
Acţiunea presupune trei etape consecutive: experienţa visului – producerea reprezentărilor mentale în somn; amintirea visului – memoria după trezire, a reprezentărilor mentale din timpul somnului; și raportarea visului – descrierea acestor reprezentări. Deși există o varietate mare de raportări ale viselor, de-a lungul timpului au fost identificate anumite caracteristici comune: ciudăţenii sau incongruenţe cu viaţa reală, o reducere proeminentă a controlului voluntar, manifestări de emoţii pozitive sau negative, trimiteri la întâmplări din viaţa reală etc.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC