Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Mediul şi sănătatea publică

   Prima Conferinţă medicală internaţională a Asociaţiei balcanice de mediu (Balkan Environmental Association – BENA) – MED ENV 2014 – a avut loc la Mamaia, fiind organizată de BENA (preşedinte prof. dr. Fokion Vosniakos, Thessaloniki, Grecia), sub egida Academiei Române, în colaborare cu Asociaţia europeană de mediu, Colegiul Medicilor, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Primăria municipiului Constanţa. Preşedintele conferinţei a fost conf. dr. Stela Halichidis, alături fiindu-i Mariana Golumbeanu (ambele din Constanţa), reprezentând Secretariatul de cercetare internaţională pentru Europa de Sud-Est BENA, şi Carolina Constantin din Bucureşti, preşedinte al RO-BENA. Obiectivul principal al evenimentului a fost de a aduce mediul academic şi profesioniştii din ştiinţele mediului şi medicale împreună, pentru a prezenta practicile curente profesionale şi realizările recente ale cercetărilor lor ştiinţifice şi de a evalua interacţiunile mediului cu sănătatea umană. La conferinţă au fost prezenţi aproximativ 200 de participanţi din zona balcanică şi a ţărilor din regiunea Mării Negre: Albania, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia şi Ucraina. Experţi din diferite domenii ale mediului academic, ale centrelor şi institutelor de cercetare, precum şi factori de decizie administrativă au adus noi idei şi abordări pentru a evalua interacţiunile factorilor de mediu cu domeniul ştiinţelor medicale.
   Conferinţa a început cu trei prelegeri plenare pe temele: rolul mediului înconjurător cu privire la transmiterea riscurilor toxicologice în sănătate – perspectiva unui inginer (Caner Zanbak, Turcia); investigarea concentraţiei radioactivităţii naturale în materialele de construcţii (Fokion Vosniakos, Grecia) şi rolul factorilor de mediu in transmiterea bolilor infecţioase (Claudia Cambrea, România).
   Programul s-a desfăşurat în două sesiuni paralele de prezentări orale şi o sesiune de postere, abordând două tematici – mediul şi medicina, cu următoarele subiecte: poluarea mediului; calitatea alimentară şi conştientizarea siguranţei publice; managementul mediului – biotehnologie; planificare pentru dezvoltare durabilă şi implicarea publicului; medicina mediului – protecţia sănătăţii publice; impactul mediului înconjurător asupra sănătăţii publice; carcinogeni – ginecologie, bolile şi tulburările profesionale; boli cronice – boli infecţioase. S-a subliniat faptul că apele subterane sunt o resursă de importanţă vitală, care trebuie protejată şi păstrată pentru generaţiile viitoare. Tehnologiile contemporane, precum teledetecţia, pot oferi sprijinul necesar pentru a atinge aceste obiective, dar armonizarea tehnologiilor şi datelor utilizate sunt premise absolut necesare. De asemenea, calitatea aerului în toate ţările din Balcani continuă să afecteze sănătatea umană. çn ciuda faptului că au fost înregistrate unele progrese, există încă nevoia de a cerceta şi de a aplica soluţii în funcţie de disponibilitatea tehnologiilor de ultimă oră. O atenţie specială trebuie acordată poluării cu particule, precum şi unei corelaţii între bolile umane şi schimbările climatice ireversibile. De asemenea, sunt de aşteptat investigaţii stratosferice, acestea fiind responsabile pentru poluarea pe termen lung. Problemele transfrontaliere sunt dificil de rezolvat şi reprezintă o ameninţare gravă la adresa dezvoltării durabile pe întreg teritoriul, fiind absolut necesară cooperarea teritorială europeană pentru a asigura protecţia mediului şi durabilitatea acesteia.
   Prezentările medicale au dezbătut diferite subiecte în legătură cu mai multe specialităţi medicale: pneumologie, medicină internă, boli infecţioase, oncologie, neurologie, pediatrie, cardiologie, dermatologie, ginecologie, sănătate publică, psihologie şi asistenţă socială, toate corelate cu parametrii de mediu. Participanţii au făcut schimb de experienţă şi au colaborat pentru a îmbunătăţi diagnosticul şi tratamentul multor boli cauzate de expunerea la mediu, dar mai ales pentru a încerca să prevină acest tip de afecţiuni, ce reprezintă aproape un sfert din toate patologiile. Pentru prima dată a fost menţionat rolul important al factorilor de mediu – cauze a numeroase boli care pot fi prevenite cu implicarea specialiştilor medicali. çn lupta pentru un mediu mai bun şi o viaţă mai sănătoasă se impune tot mai mult colaborarea dintre specialiştii în problemele mediului şi cei din domeniul medical, pentru a reduce incidenţa multor boli şi a menţine starea de sănătate, aceşti specialişti fiind mai eficienţi împreună.
   Participarea reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Ministerului Dezvoltării Regionale s-a dovedit a fi de mare ajutor în încurajarea continuării şi îmbunătăţirii unor proiecte comune de cercetare la scară transnaţională, printr-o agendă de cercetare strategică convenită între ţările reprezentate în BENA. Un număr de prezentări orale şi postere au făcut referire la proiectele europene în derulare, cum ar fi: FP7 PERSEUS, COCONET, MAREFRAME, IRIS, CBC projects SciNetNatHaz, Black Sea Tourism Net, çmbunătăţirea managementului integrat al zonelor de coastă în regiunea Mării Negre – ICZM, toate însumând eforturile comunităţii ştiinţifice europene (cercetare şi mediul academic) de a monitoriza şi de a găsi soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, care au în mod clar un impact asupra sănătăţii umane.
   Toate prezentările orale şi posterele au îndeplinit cu succes obiectivul major al Conferinţei şi au crescut vizibilitatea activităţilor de cercetare din Balcani la nivel european şi internaţional. Au existat numeroase discuţii cu privire la modul de îmbunătăţire a interacţiunii dintre ştiinţele de mediu şi cele medicale, în special cu privire la: încorporarea factorilor antropogenici şi naturali şi impactul acestora asupra sănătăţii umane şi a calităţii ecosistemului; consolidarea zonelor de misiune BENA, cu stabilirea unor obiective specifice de cooperare transnaţională în domeniul cercetării asupra sănătăţii umane şi a mediului; implicarea BENA, pe mai departe, în generarea de propuneri de proiecte multinaţionale pentru programe comune de cercetare, prin memorandumuri de înţelegere cu entităţi guvernamentale relevante, mutual acceptate.
   La sesiunea de închidere a lucrărilor conferinţei, s-au acordat premii pentru prezentările orale şi poster, fiind apreciată contribuţia specialiştilor din cele două mari domenii, mediu şi medicină, şi îndeosebi participarea tinerilor cercetători.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC