Prima
Conferinţă medicală internaţională a Asociaţiei balcanice de mediu (Balkan
Environmental Association – BENA) – MED ENV 2014 – a avut loc la Mamaia, fiind
organizată de BENA (preşedinte prof. dr. Fokion Vosniakos, Thessaloniki,
Grecia), sub egida Academiei Române, în colaborare cu Asociaţia europeană de
mediu, Colegiul Medicilor, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Primăria
municipiului Constanţa. Preşedintele conferinţei a fost conf. dr. Stela
Halichidis, alături fiindu-i Mariana Golumbeanu (ambele din Constanţa),
reprezentând Secretariatul de cercetare internaţională pentru Europa de Sud-Est
BENA, şi Carolina Constantin din Bucureşti, preşedinte al RO-BENA. Obiectivul
principal al evenimentului a fost de a aduce mediul academic şi profesioniştii
din ştiinţele mediului şi medicale împreună, pentru a prezenta practicile
curente profesionale şi realizările recente ale cercetărilor lor ştiinţifice şi
de a evalua interacţiunile mediului cu sănătatea umană. La conferinţă au fost
prezenţi aproximativ 200 de participanţi din zona balcanică şi a ţărilor din
regiunea Mării Negre: Albania, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Georgia, Grecia,
Republica Moldova, România, Turcia şi Ucraina. Experţi din diferite domenii ale
mediului academic, ale centrelor şi institutelor de cercetare, precum şi
factori de decizie administrativă au adus noi idei şi abordări pentru a evalua
interacţiunile factorilor de mediu cu domeniul ştiinţelor medicale.
Conferinţa
a început cu trei prelegeri plenare pe temele: rolul mediului înconjurător cu
privire la transmiterea riscurilor toxicologice în sănătate – perspectiva unui
inginer (Caner Zanbak, Turcia); investigarea concentraţiei radioactivităţii
naturale în materialele de construcţii (Fokion Vosniakos, Grecia) şi rolul
factorilor de mediu in transmiterea bolilor infecţioase (Claudia Cambrea, România).
Programul s-a desfăşurat în două sesiuni
paralele de prezentări orale şi o sesiune de postere, abordând două tematici –
mediul şi medicina, cu următoarele subiecte: poluarea mediului; calitatea
alimentară şi conştientizarea siguranţei publice; managementul mediului –
biotehnologie; planificare pentru dezvoltare durabilă şi implicarea publicului;
medicina mediului – protecţia sănătăţii publice; impactul mediului înconjurător
asupra sănătăţii publice; carcinogeni – ginecologie, bolile şi tulburările
profesionale; boli cronice – boli infecţioase. S-a subliniat faptul că apele
subterane sunt o resursă de importanţă vitală, care trebuie protejată şi păstrată
pentru generaţiile viitoare. Tehnologiile contemporane, precum teledetecţia,
pot oferi sprijinul necesar pentru a atinge aceste obiective, dar armonizarea
tehnologiilor şi datelor utilizate sunt premise absolut necesare. De asemenea,
calitatea aerului în toate ţările din Balcani continuă să afecteze sănătatea
umană. çn ciuda faptului că au fost înregistrate unele progrese, există încă
nevoia de a cerceta şi de a aplica soluţii în funcţie de disponibilitatea
tehnologiilor de ultimă oră. O atenţie specială trebuie acordată poluării cu
particule, precum şi unei corelaţii între bolile umane şi schimbările climatice
ireversibile. De asemenea, sunt de aşteptat investigaţii stratosferice, acestea
fiind responsabile pentru poluarea pe termen lung. Problemele transfrontaliere
sunt dificil de rezolvat şi reprezintă o ameninţare gravă la adresa dezvoltării
durabile pe întreg teritoriul, fiind absolut necesară cooperarea teritorială
europeană pentru a asigura protecţia mediului şi durabilitatea acesteia.
Prezentările
medicale au dezbătut diferite subiecte în legătură cu mai multe specialităţi
medicale: pneumologie, medicină internă, boli infecţioase, oncologie,
neurologie, pediatrie, cardiologie, dermatologie, ginecologie, sănătate publică,
psihologie şi asistenţă socială, toate corelate cu parametrii de mediu. Participanţii
au făcut schimb de experienţă şi au colaborat pentru a îmbunătăţi diagnosticul şi
tratamentul multor boli cauzate de expunerea la mediu, dar mai ales pentru a încerca
să prevină acest tip de afecţiuni, ce reprezintă aproape un sfert din toate patologiile.
Pentru prima dată a fost menţionat rolul important al factorilor de mediu –
cauze a numeroase boli care pot fi prevenite cu implicarea specialiştilor
medicali. çn lupta pentru un mediu mai bun şi o viaţă mai sănătoasă se impune
tot mai mult colaborarea dintre specialiştii în problemele mediului şi cei din
domeniul medical, pentru a reduce incidenţa multor boli şi a menţine starea de
sănătate, aceşti specialişti fiind mai eficienţi împreună.
Participarea
reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Ministerului Dezvoltării
Regionale s-a dovedit a fi de mare ajutor în încurajarea continuării şi îmbunătăţirii
unor proiecte comune de cercetare la scară transnaţională, printr-o agendă de
cercetare strategică convenită între ţările reprezentate în BENA. Un număr de
prezentări orale şi postere au făcut referire la proiectele europene în
derulare, cum ar fi: FP7 PERSEUS, COCONET, MAREFRAME, IRIS, CBC projects
SciNetNatHaz, Black Sea Tourism Net, çmbunătăţirea managementului integrat al
zonelor de coastă în regiunea Mării Negre – ICZM, toate însumând eforturile
comunităţii ştiinţifice europene (cercetare şi mediul academic) de a monitoriza
şi de a găsi soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, care au în mod
clar un impact asupra sănătăţii umane.
Toate
prezentările orale şi posterele au îndeplinit cu succes obiectivul major al
Conferinţei şi au crescut vizibilitatea activităţilor de cercetare din Balcani
la nivel european şi internaţional. Au existat numeroase discuţii cu privire la
modul de îmbunătăţire a interacţiunii dintre ştiinţele de mediu şi cele
medicale, în special cu privire la: încorporarea factorilor antropogenici şi
naturali şi impactul acestora asupra sănătăţii umane şi a calităţii
ecosistemului; consolidarea zonelor de misiune BENA, cu stabilirea unor
obiective specifice de cooperare transnaţională în domeniul cercetării asupra sănătăţii
umane şi a mediului; implicarea BENA, pe mai departe, în generarea de propuneri
de proiecte multinaţionale pentru programe comune de cercetare, prin
memorandumuri de înţelegere cu entităţi guvernamentale relevante, mutual
acceptate.
La
sesiunea de închidere a lucrărilor conferinţei, s-au acordat premii pentru
prezentările orale şi poster, fiind apreciată contribuţia specialiştilor din
cele două mari domenii, mediu şi medicină, şi îndeosebi participarea tinerilor
cercetători.