Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Mecanisme moleculare şi strategii de tratament în cancer

Viața Medicală
Alice ŢUCULESCU joi, 11 octombrie 2012

Workshopul internaţional cu tema Molecular Profiling and Innovation in Cancer, desfăşurat recent la Cluj-Napoca, l-a avut printre speakeri pe prof. asoc. dr. George Călin (Houston, SUA). Despre subiectele reuniunii şi temele cercetărilor medicului român, în articolele semnate de dnele conf. dr. Ioana Berindan-Neagoe şi Alice Ţuculescu.

Mecanisme moleculare şi strategii de tratament în cancer

 

   Sub egida UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, în perioada 10–12 septembrie, a avut loc workshopul internaţional: Molecular Profiling and Innovation in Cancer,prezidat de conf. dr. Alexandru Irimie, rectorul UMF, el însuşi chirurg oncolog cu preocupări în sfera cercetării cancerului şi deschizător de drum pentru mulţi tineri. Evenimentul a reunit o serie de personalităţi ale cercetării în oncologie, atât din SUA (George Călin, Muller Fabbri), cât şi din Europa (Enzo Medico, Vladimir Lazăr, Leonard Gârniţă, Jean Christophe Sabourin, Roxana Ola), cărora li s-au alăturat medici şi cercetători din ţară – Ioana Berindan-Neagoe, Carmen Socaciu, O. Bălăcescu, R. Buiga, Gabriela Morar Bolba, M. Zdrenghea, Virag Piroska, E. Radu, B. Petruţ, S. Şuşman.
   Reuniunea s-a desfăşurat în mai multe sesiuni, vizând atât aspecte teoretice ale abordării moleculare la nivelul progresiunii tumorale, cât şi prezentări practice şi de metodologie pentru realizarea unor studii de cercetare de vârf, în vederea validării rezultatelor experimentale. Un aspect important a fost invitarea lectorilor nu numai din rândul cercetătorilor dedicaţi, ci şi din cel al clinicienilor implicaţi în luarea unor decizii competente şi profesioniste în ceea ce priveşte tratamentul pentru bolnavul de cancer. Această alăturare a clinicii şi a cercetării fundamentale deschide multiple oportunităţi nu doar de colaborare, dar şi de identificare a unor posibilităţi de investigare la nivel molecular a acelor procese şi mecanisme care blochează răspunsul pacientului, respectiv al tumorii la terapia urmată de acesta.
   Workshopul a prilejuit întâlnirea cu prof. asoc. dr. George Călin, stabilit în SUA, o personalitate pe plan mondial în oncologie, cercetările sale fiind cotate printre cele mai valoroase în înţelegerea mecanismelor moleculare şi a căilor de semnalizare celulară în fiecare din etapele transformării tumorale a unei celule normale. Recunoscut datorită studiilor şi publicaţiilor în domeniul microARN, George Călin a descoperit, în urmă cu mai mulţi ani, lucrând în laboratorul lui Carlo Croce, la Kimmel Cancer Center din Philadelphia, legătura între cancerul uman şi microARN. Ulterior, şi-a dezvoltat propriul grup de cercetare la MD Anderson Cancer Center, la Houston, unde studiază o nouă clasă de ARN non-codificant, gene cu secvenţă ultraconservată şi rolul acestora în cancer. Cu peste 200 de publicaţii în ultimii zece ani (factorul de impact cumulat depăşind 1.600), George Călin ne onorează nu doar prin cariera sa de excepţie, ci şi prin colaborarea pe care a iniţiat-o cu colegii din ţară, susţinuţi să dezvolte relaţii ştiinţifice dincolo de orice graniţe.
   Abordarea modernă a terapiei antitumorale face tot mai mult referire la medicina personalizată – concept definit în urmă cu puţini ani, ca urmare a înţelegerii genomului uman. Cunoaşterea fundamen­tală a biologiei celulare şi mol­e­culare, a funcţiilor normale ale creşterii şi reproducerii celulei au condus la descoperiri esen­ţiale despre meca­nismele ce participă la transformarea malignă.
   Cancerul este rezultatul unei cascade de evenimente la nivel molecu­lar, ce alterează comporta­mentul şi funcţionarea normală a celulei. Definit ca o boală a aberaţiilor genetice, el se dezvoltă pe măsură ce mutaţiile la nivelul ADN se acumulează în celulă, aceste mutaţii fiind transmise şi celulelor-fiice. Un număr de gene din întreg genomul uman sunt cunoscute a avea un rol important în cancer: protooncogenele, oncogenele şi genele supresoare de tumoră. Cu toate acestea, heterogenitatea la nivelul unei singure tumori are, adesea, ca rezultat eşecul terapeutic. Sistemul imun reprezintă un important sprijin pentru celulele tumorale în etapele invaziei şi metastazării. Celulele tumorale se comportă ca celule independente, cu proliferare necontrolată şi capacitate de invazie a ţesuturilor şi organelor la distanţă.
   Aşa cum reiese din succinta prezentare a unor mecanisme şi etape ale validării fenotipului malign, realizarea de studii interdisciplinare şi angajarea unor echipe de diferite specialităţi în domeniul oncologiei vor reprezenta, în viitorul nu foarte îndepărtat, modelul cel mai pertinent în identificarea unor soluţii terapeutice adecvate pentru fiecare pacient sau grup de pacienţi cu cancer şi/sau identificarea unor noi molecule cu valoare de biomarkeri, ce pot detecta precoce şi neinvaziv alterarea funcţionării celulare normale.
   Iată câteva din titlurile prezentărilor: • A non-coding RNA revolution in the cancer society (George Călin) • Cell to cell communication mediated by micro RNAs (Muller Fabbri) • Molecular screening and profiling of small molecules with anticancer potential (Carmen Socaciu) • Microarray-based mRNA expression profiles in colon cancer (Enzo Medico) • Breast cancer: molecular profile – methods and implementation (Ioana Berindan-Neagoe).
  Toate conferinţele susţinute din diferite domenii de expertiză – cancer de sân, prostată, col uterin, colorectal – au avut ca principal scop o aducere la zi a celor mai noi descoperiri şi tehnologii în domeniu, un prilej pentru participanţi să pună întrebări şi să vină cu noi propuneri de colaborare.
   Un eveniment desfăşurat paralel cu acest workshop internaţional a fost acordarea titlului de visiting professor al UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca pentru prof. asoc. dr. George Călin, care, în discursul său, a mărturisit cu emoţie legătura puternică – profesională, dar şi afectivă – cu lumea ştiinţifică românească şi dorinţa de a se implica şi mai mult în cercetări comune. Astfel, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“, cu o largă deschidere pentru cercetarea ştiinţifică, a câştigat în prestigiu prin desemnarea unui profesor de reală anvergură mondială. Prin cooptarea unor profesori tineri, valoroşi, asemenea lui George Călin, Şcoala de medicină clujeană are şansa de a creşte în vizibilitate pe plan internaţional, spre cinstea şi folosul mediului universitar românesc.

 

Conf. dr. Ioana BERINDAN-NEAGOE,
director ştiinţific,
Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă“ Cluj-Napoca
 
 
 

Perspective în terapia genică

 

   Oamenii de ştiinţă îşi pun mari speranţe în microARN (miARN), care ar putea contribui la o înţelegere superioară a cancerului. Descoperirea din 2002 a rolului miARN în cancerogeneză – considerată chiar piatra de hotar din ultimele două veacuri pentru studiul acestei maladii – aparţine în primul rând medicului George A. Călin, actual­mente profesor asociat la MD Anderson Cancer Center (Houston, Texas). De altfel, în acest domeniu, medicul format în România este apreciat nu numai ca un expert internaţional, ci şi ca un genetician de primă mărime, care a deschis orizonturi noi, nebănuite, atât în biologie, cât şi în medicină. Sigur, un talent de vârf, despre care se poate spune că a intrat deja în istoria medicinii, fiind citat de numeroase perso­nalităţi – un exemplu recent, profesorul Vincent DeVita, în New England Journal of Medicine.
   Cancerul nu mai poate fi etichetat ca o boală exclusiv a genelor codificante – deci, a proteinelor. S-a înţeles că este şi o maladie a genelor non-codificante, care reglează cantitatea de proteine dintr-o celulă – îmi sublinia profesorul George Călin, într-un scurt interviu pe care mi l-a acordat cu câteva luni în urmă, după reîntoarcerea în România de la o reuniune ce se organizează periodic la Amsterdam, convocând, ca într-un club select, vârfurile cercetătorilor din întreaga lume preocupaţi de leucemia limfatică cronică. „Fragmente foarte mici de ARN non-codificant (ncARN) blochează funcţiile genelor codificante de proteine, care nu sunt totuşi singurele cu rol deosebit în cancer, pentru că mai există o pletoră de alte gene, neluate până acum în considerare. Aşa s-a schimbat şi punctul de greutate al interesului cercetătorilor, majoritatea focalizându-se azi asupra miARN, spre a le stabili importanţa şi modul în care reglează funcţia genelor codificante. S-a întâmplat ca... în Revoluţia franceză, când de la rege s-a trecut la republică.“
   Deja comunitatea ştiinţifică se află „în alertă“, căutând să identifice zonele cele mai promiţătoare în miARN, iar impactul descoperirii acestora pentru îngrijirea bolnavilor va fi semnificativ. Vom identifica şi noi markeri diagnostici, ceea ce va permite o mai bună clasificare a subtipurilor moleculare de cancer. Rămâne însă deschis răspunsul la o întrebare-cheie: „Vor fi miARN de un real folos în tratamentul cancerului?“.
   Şi profesorul George Călin perseverează în optimism: „La un moment dat, miARN vor contribui la îmbunătăţirea tratamentului cancerului. Dar aceasta nu va fi nici uşor, şi nici rapid de aflat“, completând apoi: „Chiar în prezent, ncARN ajută la stabilirea prognos­ticului şi la controlul răspun­sului terapeutic. Cercetările curente se concentrează pe markerii de diagnostic în diverse afecţiuni şi cancere, încât se poate afirma că tratamentul genic cu miARN se află doar la o aruncătură de băţ“. Deja îl întrezărim la orizont.

Iată câteva provocări lansate de George Călin pentru următorii ani, în domeniul ARN:
• Înţelegerea reţelelor de ncARN, în care miARN sunt implicate, pentru că este clar că acelea identificate până acum nu sunt singurele ncARN, ceea ce sugerează probabilitatea interacţiunii specifice între ncARN;
• Înţelegerea modului în care miARN funcţionează în semnalizarea căilor intracelulare, prin ţintirea genelor codificatoare de proteine;
• Livrarea, în mod specific, de miARN la nivelul unei anumite celule maligne, al unui anumit pacient, într-un anumit moment.
 
   Înalta valoare profesională a cercetătorilor şi a colaboratorilor clinicieni de la MD Anderson Cancer Center i-au permis profesorului George A. Călin să înceapă urmărirea – în cadrul unui program temerar de cercetare – tocmai a acestor probleme, în vizor fiind un număr din ce în ce mai mare de pacienţi.
   – Ce sfat aţi da cercetătorilor în oncologie din ţara noastră?
   – Să fie cât mai mult în contact ştiinţific cu cercetătorii români stabiliţi în Occident. Altfel, progresul nu prea va fi posibil.
   – Dacă aţi fi rămas în România?...
   – Nu aş fi putut deschide nicio poartă în cercetare. E prea mult nepotism şi prea multă politică. Există şi un „totuşi“... De 12 ani am plecat din ţară, dar tot român mă simt şi nu m-a părăsit dorinţa să-mi ajut cât mai mult – şi pe toate căile – confraţii „pişcaţi“ de microbul cercetării.
 
Alice ŢUCULESCU

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC