Încadrată
în suita evenimentelor ce au marcat zilele UMF „Gr. T. Popa“ Iași, cea de-a
XXIV-a ediție a „Zilelor medicamentului“ s-a desfășurat între 3 și 4 decembrie,
având ca temă principală „Medicamentul de la idee la clinică“. Dacă prima
ediție a acestei manifestări a avut loc în urmă cu 23 de ani, la inițiativa
cercetătorilor Laboratorului central de testare a medicamentului din cadrul
universității ieșene, la următoarele ediții au contribuit dezvoltarea Centrului
de studiu și terapie a durerii (2001), a Asociației de algeziologie din România
(2002), a Centrului de excelență în domeniul fiziofarmacologiei (2005), a
Platformei de cercetări în domeniul durerii oncologice și nononcologice (2007),
precum și a înființării departamentului de Farmacologie translațională în
cadrul Fundației „Gr. T. Popa“ Iași (2010).
Desfășurat
sub egida Facultății de Farmacie (decan prof. dr. Monica Hăncianu), a
Asociației de algeziologie din România (prof. dr. Ostin C. Mungiu) și a
filialei ieșene a Societății de Științe Farmaceutice (prof. dr. Ileana
Cojocaru), evenimentul a reunit numeroși tineri cercetători, farmaciști,
chimiști, biologi și medici care au prezentat rezultatele obținute de
colectivele de cercetare din care fac parte.
Prof.
dr. Ostin C. Mungiu, copreședintele evenimentului, a evocat reușitele edițiilor
anterioare la care și-au adus contribuția cercetători prestigioși din SUA,
Franța, Germania, Israel și a subliniat că ediția din acest an este una „de
tranziție“, organizarea fiind preluată, de la Facultatea de Medicină, de cea de
Farmacie, cu scopul de a reuni eforturile tuturor celor care contribuie la
dezvoltarea medicamentului. Conferința „Enigme medico-farmaceutice“ a adus în
atenția publicului controversele legate de moartea împăratului Napoleon I, fiind
subliniată importanța interacțiunilor medicamentoase sau dintre alimente și
medicamente, uneori generatoare de reacții adverse fatale. Prezentarea dr.
Mungiu a fost deosebit de bine documentată și a suscitat un viu interes din
partea auditoriului.
Prof. dr. Ostin C. Mungiu
Sub semnul cercetării translaționale au fost
situate mai multe comunicări, precum „Măsurarea deformabilității eritrocitare
în diferite condiții prin metode optice“ (Diana Lăcatușu, Mihaela Baican,
Florina Crivoi), „Studii in vivo/in vitro privind eliberarea clorhidratului de
amiodaronă din comprimate matriceale hidrofile“ (Andreea Crețeanu, Cristina
Ghiciuc, Gladiola Țântaru, Iuliana Popovici, Lăcrămioara Ochiuz) și „Noi
matrici polimerice cu potențială utilizare terapeutică“ (Andreea Pânzariu,
Cornelia Vasile, Nicolae Ghețu, Dragoș Pieptu, Draga-Irina Căruntu, Simona
Giuscă, Lenuța Profire). Discuțiile care au însoțit aceste comunicări au
ilustrat necesitatea stabilirii unor soluții optime care să permită o mai bună
și mai rapidă absorbție a substanțelor active, precum și acoperirea terapeutică
eficientă a suprafețelor tegumentare arse.
Subiectul
antioxidanților a fost abordat în mai multe comunicări orale: „Evaluarea
potențialului antioxidant al unor derivați de acid ferulic“ (Maria Drăgan,
Cătălina Stan, Andreea Pânzariu, Lenuța Profire) și „Screeningul acțiunii
antioxidante și antitumorale a unor alge cu habitat în Marea Neagră“ (Adriana
Trifan, Ana Clara Aprotosoaie, Oana Cioancă, Alexandru Vasincu, Ioana Mirela
Vasincu, Anca Miron). A fost subliniată necesitatea unei distincții clare între
efectul demonstrat științific al antioxidanților și reclama necorespunzătoare
de pe unele posturi de televiziune, care promovează preparate obscure, fără
studii clinice controlate, despre care se afirmă cu ușurință că sunt
antioxidante, imunostimulatoare sau antitumorale.
Mai
multe comunicări au avut ca temă evaluarea agenților farmacologici potențial
medicamentoși în diferite etape, cum ar fi cercetarea genotoxicității sau a
biodisponibilității. În acest context a fost evidențiată necesitatea
înființării unei biobaze a universității – o problemă de primă necesitate
pentru cercetători, dar a cărei rezolvare trenează de decenii la UMF Iași.
Colectivul
prof. dr. Rodica Cuciureanu a prezentat mai multe comunicări din domeniul
chimiei alimentare, iar cercetătorii din domeniul farmacognoziei au abordat
efectele farmacodinamice ale unor extracte de Pelargonium (C. Iancu, C.
Gaiddon, G. Mellitzer, P. Abreu, C. Mircea, O. Cioancă, M. Hăncianu) sau din
specia Glinusoppositifolius (Alexandru Vasincu, Berit S.
Paulsen, Drissa Diallo, Cristina Charalambous, Andreas I. Constatinou, Veronica
Bild, Anca Miron). Pentru a valorifica aceste rezultate preliminare este
necesară o preluare a finanțării cercetărilor de către industria farmaceutică,
deoarece este cunoscut faptul că dezvoltarea unui medicament este consumatoare
de mari resurse financiare.
Conf.
dr. Bogdan Hagiu de la Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași ne-a oferit un moment
inedit prin conferința „Frumusețe și performanță – interferențe farmaceutice“.
Cu o bogată și elocventă iconografie, autorul a prezentat cum medicamentele cu
indicații bine stabilite, aflate pe rafturile farmaciilor, sunt utilizate
ilicit pentru obținerea unor performanțe sportive sau pentru creșterea
exagerată a masei musculare. Deseori fiind vorba de supradozări, utilizatorii
se expun unor efecte adverse periculoase. Astfel se ridică problema vigilenței
farmaciștilor, atunci când le sunt solicitate cantități exagerate din astfel de
substanțe, atrăgând atenția asupra riscului utilizării lor pentru alte scopuri
decât cele din prospect.
În
cuvântarea de încheiere, prof. dr. Monica Hăncianu, copreședinte al
evenimentului, a mulțumit lectorilor și participanților și a precizat că ediția
jubiliară de anul viitor se va bucura de participare națională și
internațională.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
