Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Hipertiroidismul și orbitopatia Graves

Viața Medicală
Stud. Alexandra MIHAI vineri, 16 noiembrie 2018
În ultimul timp, tot mai mulţi specialiști sunt preocupaţi de o afecţiune care are o incidenţă anuală de 16 femei/3 bărbaţi la 100.000 de locuitori – orbitopatia Graves. Severitatea bolii e mai accentuată după vârsta de 50 de ani, în cazul bărbaţilor și în cazurile de hipertiroidism sau panhipotiroidism iatrogen.
Oftalmopatia apare concomitent cu tireotoxicoza în 20% din cazuri, după tireotoxicoză tot în 20% din cazuri, iar în celelalte cazuri apare după tratamentul cu iod radioactiv. Dr. Bianca Laslău (Sibiu), medic oftalmolog, spune că asocierea dintre boala Graves și apariţia unei oftalmopatii Graves „ne determină să credem că aceste două afectări au căi fiziopatologice comune”. Localizarea receptorului TSH la nivelul fibroblastelor orbitale, celule-ţintă în oftalmopatia Graves, întărește ideea unui antigen comun. Imunitatea celulară și umorală direcţionată împotriva receptorului TSH de la nivelul fibroblastelor ar putea declanșa această afecţiune. Limfocitele T nu reușesc să tolereze receptorul, așa că declanșează o reacţie autoimună împotriva acestuia, adaugă medicul sibian.
Diagnosticul orbitopatiei Graves vine foarte ușor dacă debutează simultan cu patologia tiroidiană, ceea ce se întâmplă în majoritatea cazurilor. La fel de ușor este stabilit diagnosticul și atunci când boala debutează după apariţia manifestărilor endocrinologice. Problema apare atunci când debutul oftalmologic este înaintea celui endocrinologic. De aceea este necesar ca diagnosticul să fie cât mai precoce. În acest sens, examenul oftalmologic trebuie să fie foarte detaliat și să includă toată simptomatologia pacientului.
Dr. Cătălina Dumitrescu (București), medic oftalmolog, amintește că severitatea bolii se împarte în ușoară, moderat până la severă și ameninţătoare de viaţă. În forma ușoară, impactul asupra calităţii vieţii e minim, retracţia palpebrală sub 2 mm, exoftalmie până la 3 mm și există diplopie tranzitorie, iar implicarea ţesuturilor moi e limitată. În forma moderat-severă are loc agravarea semnelor și simptomelor din forma anterioară, cu impact asupra calităţii vieţii, și impune tratament imunosupresor în faza activă și chirurgical în cea inactivă.
Cea mai mare problemă o au însă pacienţii aflaţi într-un stadiu ameninţător, 5% din aceștia dezvoltând neuropatie optică distiroidiană. Patogeneza complicaţiei e explicată prin creșterea volumului de ţesuturi moi, ceea ce face să existe o compresie a nervului optic și asupra vascularizaţiei.
Diagnosticul neuropatiei distiroidiene nu e ușor de stabilit, adaugă dr. Cătălina Dumitrescu: „Putem lua în calcul durerea oculară, însă nu este specifică, iar defectul pupilar aferent ajută mai puţin. Examenul de fund de ochi poate releva edem papilar. O metodă foarte sensibilă de diagnostic este electrofiziologia, ba chiar se constată că 30% din pacienţi asociază neuropatie în urma testului”.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC