La Iaşi a avut loc, recent, Prima Conferinţă Internaţională a Societăţii Române de Hipertensiune (SRH), precedată de Simpozionul comun al ţărilor balcanice pe teme de hipertensiune arterială. Detalii despre reuniune aflăm din articolul semnat de dl Dumitru Şerban, corespondentul „Vieţii medicale“ la Iaşi.

 "> Hipertensiunea arterială – teorie şi practică - Viața Medicală
Diverse

Hipertensiunea arterială – teorie şi practică

de Dumitru ŞERBAN - iul. 20 2012
Hipertensiunea arterială – teorie şi practică

La Iaşi a avut loc, recent, Prima Conferinţă Internaţională a Societăţii Române de Hipertensiune (SRH), precedată de Simpozionul comun al ţărilor balcanice pe teme de hipertensiune arterială. Detalii despre reuniune aflăm din articolul semnat de dl Dumitru Şerban, corespondentul „Vieţii medicale“ la Iaşi.

 

     La Iaşi, în perioada 21–23 iunie a.c., în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“, a fost organizată Prima Conferinţă Internaţională a Societăţii Române de Hipertensiune (SRH). Înaintea deschiderii lucrărilor, specialiştii în hipertensiune au susţinut Simpozionul comun al ţărilor balcanice, moderat de prof. dr. Andreas Pittaras (Atena), preşedintele Societăţii Elene de Hipertensiune şi Prevenţie Cardiovasculară, şi prof. dr. Bojan Jelakovic´ (Zagreb), preşedintele Societăţii Croate de Hipertensiune, iar ţările participante au fost România, Serbia, Grecia şi Croaţia. Comitetul ştiinţific al conferinţei a fost format din prof. dr. Maria Dorobanţu (Bucureşti), preşedinta SRH, prof. dr. Anthony Heagerty (Manchester), fost preşedinte al Societăţii Internaţionale de Hipertensiune (ISH), prof. dr. Giuseppe Mancia (Milano), preşedintele comitetului de elaborare a ghidurilor Societăţii Europene de Cardiologie (ESC) pentru hipertensiunea arterială, şi prof. dr. Josep Redon (Valencia), preşedintele ESH.
     În prima zi a conferinţei au fost prezentate probleme de prevenţie cardiovasculară în ţările est-europene (prof. dr. Maria Dorobanţu), probleme ale obezităţii în ţările din Europa Centrală şi de Est (conf. dr. Gabriela Roman, Cluj-Napoca), rolul exerciţiului fizic şi al fitnessului în managementul HTA (A. Pittaras), nefropatia endemică din Balcani şi hipertensiunea (B. Jelakovic´), factorii de risc cardiovascular în pre-hipertensiune (Dragan Lovic´, Nis˘).
     După prezentarea acestor teme, dna prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedinta SRH, a avut amabilitatea de a ne oferi mai multe detalii despre reuniunea organizată la Iaşi.

Filosofia prevenţiei HTA

     – Este o conferinţă care are ca subiect principal hipertensiunea arterială, de mare importanţă la români, pentru că patru din zece adulţi au hipertensiune arterială. Iată de ce, la Iaşi, s-au reunit medici din domenii multiple: cardiologie, medicină internă, neurologie, diabet zaharat, medicină de familie, adică toţi specialiştii care îngrijesc bolnavul hipertensiv. Avem şi foarte mulţi invitaţi străini, personalităţi de marcă în hipertensiunea arterială. Concret, sunt prezenţi aici preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Societăţii Europene de Hipertensiune, profesorul Giuseppe Mancia, fostul preşedinte al Societăţii Internaţionale de Hipertensiune, profesorul Alberto Zanchetti, „părintele“ hipertensiunii în Europa, care a iniţiat un studiu prezentat şi în cadrul conferinţei. Aşadar, personalităţi de marcă, ce au ceva de spus în acest domeniu şi care au acceptat, la invitaţia societăţii noastre, să schimbe experienţe cu noi.
   În prima zi a reuniunii, aţi prezentat lucrarea „Probleme de prevenţie cardiovasculară în ţările est-europene“. S-au iscat şi discuţii în sală, este o temă interesantă, vă rog să ne oferiţi mai multe detalii.
     – În primul rând, aş vrea să spun că acest subiect a fost prezentat în cadrul simpo­zionului comun al ţărilor balcanice. Cu alte cuvinte, există deja o colaborare între ţara noastră şi Serbia, Croaţia, Bulgaria şi Grecia, şi vrem ca această colaborare, începută anul trecut, să continue. De ce am vorbit despre prevenţia bolilor cardiovasculare? Pentru că, din păcate, bolile cardiovasculare sunt tributare în cel mai înalt grad mortalităţii globale. În acest context, ţările est-europene au o mortalitate dublă sau chiar mai mare faţă de ţările vest-europene. De ce? Pentru că ceea ce a fost rău în modul de viaţă al vest-europenilor şi despre care ei şi-au dat seama şi au început să-l amelioreze, noi l-am preluat cu braţele deschise după 1990.
     Aţi şi afirmat, la un moment dat, la un post naţional de radio, că „nu tot ce este vestic este bun“...
     – Exact. Ei şi-au dat seama că nu este bun şi au început să-l amelioreze, dovadă că au scăzut mortalitatea. Noi, în schimb, ne-am repezit, cu tot elanul, să mâncăm la fast-food, să bem băuturi nesănătoase, dulci şi cu un conţinut de minerale dăunător şi, iată, am devenit obezi, hipertensivi, diabetici. Acum trebuie să luptăm ca să o luăm iarăşi pe urmele lor, să le urmăm exemplul, dar în sensul ameliorării stilului de viaţă.
     Noi ce trebuie să facem, cum să luptăm? Vorbeaţi despre nişte proiecte. Acestea, la rândul lor, sunt bune pe hârtie, dar a implementa e mult mai greu...
     – Este mult mai greu, implementarea proiectelor este foarte dificilă pentru că, în primul rând, trebuie să convingi populaţia că este bine ceea ce-i spui să facă. Că este rău să aibă tensiunea arterială crescută, că o persoană obeză poate să se îmbolnăvească mult mai uşor sau e deja bolnavă, căci toate celelalte complicaţii apar mult mai devreme. E greu să convingi un om care se simte bine când mănâncă gras şi sărat, când bea bere sau foarte multe băuturi răcoritoare să nu le mai facă; când fumează, să-i spui să nu mai fumeze, dacă el încă nu suferă. Iar când suferă, e prea târziu. Şi atunci, încercăm, pe de-o parte, să convingem autorităţile, să începem o astfel de implementare de programe în şcoli, pe de altă parte, să facem campanie de educaţie a populaţiei. Am început în Bucureşti, în luna mai, şi continuăm zilele acestea la Iaşi.
     Rezultate, concluzii – în urma campaniei din Capitală?
     – În Bucureşti, în decurs de şapte ore, au venit în jur de 600 de oameni să-şi măsoare tensiunea arterială, vârstnici şi tineri. Deci capătă interes. Au fost mai multe echipe, în special de medici tineri, care au oferit acest serviciu gratuit pentru populaţie.
     Aţi îmbinat  temele ştiinţifice cu partea practică...
     – Sigur că da, pentru că oricât am şti noi, de exemplu, din punct de vedere profesional să facem, ca doctori, dacă nu avem şi polul celălalt, cel mai important, adică populaţia, nu am făcut nimic.
     Aveţi un slogan: „Rigoare ştiinţifică, gândire liberă, înţelegere filosofică“, după care vă ghidaţi în cadrul acestui eveniment...
     – Da, pentru că nu putem să realizăm cercetare ştiinţifică fără să fim riguroşi, nu putem să avem o gândire ştiinţifică fără să gândim liber, să nu fim constrânşi de limite, de bariere, gândul nostru trebuie să fie cât mai inovativ, în scop ştiinţific, iar fără toate acestea, dacă nu gândeşti la ele ulterior, dacă nu stai să le acorzi un timp, nu poţi reuşi nimic, deci trebuie să ai o abordare filosofică.

Hipertensivii, vara şi tinerii

     În a doua zi a manifestării ştiinţifice de la Iaşi, în sala „Iulia Haşdeu“, din incinta BCU Iaşi, specialiştii în domeniu au susţinut o conferinţă de presă. Au participat dnele prof. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu şi prof. dr. Maria Dorobanţu şi dnii prof. dr. Eugen Moţa, preşedintele Societăţii Române de Nefrologie, prof. dr. Eduard Apetrei, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, şi prof. dr. Ion Bruckner, preşedintele Socie­tăţii Române de Medicină Internă.
     Despre riscurile la care sunt supuşi hipertensivii în această perioadă de vară, dar şi despre vârsta când apare hipertensiunea, dna prof. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu a afirmat: „Această perioadă este dificilă pentru pacienţii hipertensivi şi, în general, pentru pacienţii cardiovasculari. Temperaturile înalte modifică posibilităţile de reglare a tensiunii arteriale. Fie că persoana este sănătoasă, fie că este hipertensivă, riscul există. Ca atare, mai ales persoanele hipertensive vârstnice trebuie să se fe­rească de expunerea pre­lun­gită la soare, în poziţie orto­statică timp îndelungat, să se hidrateze corect şi în niciun caz să nu întrerupă medicaţia. Dar tratamentul antihipertensiv luat fără o hidratare corespun­zătoare poate să genereze unele reacţii paradoxale, încât cel mai bun sfat rămâne hidratarea corectă, urmărirea tensiunii arteriale, medicaţia adecvată – în niciun caz întreruptă – şi, bineînţeles, de evitat expunerea prelungită la soare. HTA rămâne principalul factor de risc cardiovascular, pe care, din păcate, îl regăsim chiar şi la persoanele tinere, tocmai din cauza cumulului de factori de risc, încât nu mai este o surpriză. Poate că vârstnicii se aşteaptă să fie hipertensivi şi de aceea sunt mai prudenţi şi conştientizează, dar s-ar părea că riscul este mai mare pentru persoanele tinere pentru că ele omit să-şi controleze tensiunea arterială şi de aici poate fi diagnosticată hipert­ensiunea, în condiţiile instalării unei complicaţii“.

Din amfiteatru în stradă

     În a treia zi a manifestărilor de la Iaşi, am păşit în stradă. Aşadar, în Piaţa Unirii au fost amenajate corturi, timp de două zile, pentru ieşenii care au dorit să-şi măsoare HTA. Campania Naţională „Viteza ucide... nu numai în trafic. Controlează-ţi tensiunea arterială!“ a avut rolul de a face oamenii să înţeleagă ce înseamnă să-şi măsoare tensiunea arterială, cât de importantă este cunoaşterea acestei boli chiar dacă nu doare, cât de important este să o tratezi şi după ce ai atins valoarea normală de tensiune. Hipertensiunea nu se vindecă, ci se tratează toată viaţa; de aceea, este necesară o relaţie permanentă cu medicul. Concret, 1.229 de ieşeni şi-au măsurat tensiunea arterială gratuit în cadrul campaniei amintite. „Rezultatele testărilor din cadrul acestei acţiuni arată că aproximativ 150 de persoane au înregistrat valori tensionale crescute (TAs = 140 mm Hg şi/sau TAd = 90 mm Hg). Procentul cazurilor de hipertensiune rezultate din campania desfăşurată la Iaşi este unul mic comparativ cu alte judeţe ale ţării. De altfel, aşa cum arată şi ultimul studiu epide­miologic, zona Moldovei înregistrează un procent foarte bun şi în ceea ce priveşte persoanele care îşi ţin sub control hipertensiunea. Cu toate acestea, astfel de acţiuni sunt binevenite pentru că rolul lor este acela de a informa despre hipertensiune, de a preveni această afec­ţiune, dar şi de a o menţine sub control“, a punctat dna prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedinta SRH. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe